Dezbaterea „Analiza Stadiului Actual – radiografie a sistemului energetic național și bază a elaborării noii Strategii Energetice” a reunit peste 30 de specialiști în domeniu

Ministerul Energiei a organizat, astăzi, 21 martie 2016, la Universitatea Politehnica București, dezbaterea „Analiza Stadiului Actual – radiografie a sistemului energetic național și bază a elaborării noii Strategii Energetice”. Evenimentul a reunit peste 30 de specialiști în domeniul energetic, dar și profesori și studenți ai Universității Politehnica București și reprezentanți ai presei.
Discuțiile au fost deschise de ministrul Energiei, Victor Grigorescu, care a subliniat importanța Strategiei Energetice a României. „Suntem încă departe de ceea ce ne-am dori să fim, dar avem cu siguranță toate premisele și toate resursele pentru a deveni cu adevărat un pol de securitate și de stabilitate în zona Europei Centrale și de Est. Strategia Energetică Națională poate reprezenta un catalizator și un instrument pentru a ne ajuta să ne transformăm într-un furnizor de securitate energetică atât la nivel intern, cât și în zona Europei Centrale și de Est”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei.

În cadrul dezbaterii au vorbit despre stadiul actual al sistemului energetic național, precum și despre procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, doamna Secretar de Stat în Ministerul Energiei Corina Popescu, Vasile Iuga (Membru al Consiliului Director), Mihnea Constantinescu (Ambasador cu însărcinări speciale de securitate energetică), George Darie (Universitate Politehnica București) și Daniel Apostol (editorialist DeBizz și director editorial Economistul).
„Apreciez efortul de consultare în realizarea acestei noi Strategii Energetice a României. S-au făcut multe progrese de la documentul din 2014, documentul inițial. Fără îndoială că zona aceasta de politici energetice europene sau de context internațional este mai bine relevată. Sunt subiecte importante care apar în această nouă analiză calitativă cu privire la dezvoltarea programelor de licență energetică”, a declarat Mihnea Constantinescu, Ambasador cu însărcinări speciale de Securitate Energetică.
Secretarul de Stat Corina Popescu a adus în discuție problema consumatorilor: „Consumatorii trebuie să fie în centrul acestei strategii pentru că nu putem să avem un sistem energetic național fără consumatorul de energie electrică. Toate dezvoltările pe care le facem, fie din perspectiva producției de energie electrică, fie din perspectiva rețelelor electrice, le facem pentru consumator”, a declarat Corina Popescu.
Despre Strategia Energetică Națională, Vasile Iuga (PwC) a afirmat: „Cred că este vorba, în legătură cu Strategia Energetică, de o schimbare a paradigmei în România. La proces trebuie să participe și sectorul privat. Statul joacă un rol important, dar Strategia trebuie să încurajeze sectorul privat să își asume riscurile investiționale în sector”.

Prorectorul Universității Politehnica București, George Darie, a vorbit și despre segmentul serviciilor energetice: „A aparut un segment cu care nu stiu daca suntem bine familiarizati. Cel al serviciilor.Se vorbeste despre descentralizarea productiei de energie electrica iar in strategie trebuie sa atingem si subiectul serviciilor energetice pe care companiile vor trebui sa le asigure catre consumatori.”.
Discuția, moderată de coordonatorul Strategiei Energetice a României și consilier al ministrului Energiei – Radu Dudău, la care au participat specialiștii în domeniul energiei, a abordat teme precum:

  • Puncte forte și provocări structurale ale sistemul energetic național.
  • Tendințe ale ultimilor ani în energia românească: producție, consum, import/export.
  • Factori globali de transformare ai sistemului energetic și tendințe de viitor: tehnologia, politicile climatice, geopolitica.
  • Tendințe probabile în dezvoltarea sistemului energetic românesc în orizontul de timp al Strategiei – riscuri și oportunități pentru România: reducerea emisiilor de carbon; creșterea energiei electrice în structura consumului total de energie (electro-mobilitate, creșterea ponderii energiei electrice în încălzire și răcire etc); problema integrării surselor variabile de energie regenerabilă în sistemului electroenergetic, cu asigurarea adecvanței sistemului; creșterea eficienței energetice; evoluția către rețele inteligente și transformarea consumatorului în
  • Obiectivele strategice și acțiunile prioritare ale României în perspectiva anului 2030.