Guvernul a adoptat astăzi Ordonanța de Urgență privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei și a Ordonanței de urgență nr. 119 din 1 septembrie 2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei

Virgil Popescu: Da, sistemul este unul ingenios. Trebuie să recunoaștem, este aplicat de ceva timp în Franța un sistem asemănător, îi spune ARENH, îl puteți găsi. Numai că acolo, în Franța, vorbim doar de energia nucleară care intră în această platformă. Aici vorbim de o platformă pentru o mai largă tehnologie. Prețul de achiziție al acestei energii este prețul de referință din ordonanța 119, este acel 450 de lei, preț la care statul nu percepe absolut nicio contribuție la fondul de tranziție energetică. Este un preț care asigură dezvoltarea investițiilor în continuare ale companiilor. Este un preț care permite în continuare dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei electrice. Vor participa în acest sistem doar capacitățile puse în funcțiune înainte de adoptarea ordonanței 27. Dăm un semnal clar în piață pentru investiții noi care energia acestora nu va fi captată în acest sistem. Pentru anul 2023 estimăm o cantitate de o treime din piața de energie care se va regăsi în acest sistem. Eu cred că în momentul de față putem vorbi de o achiziție și de un preț al energiei electrice achiziționat de către furnizor, care va permite menținerea acestor plaje. Cum a declarat și prim-ministrul la începutul ședinței de guvern, 0,68 lei pentru persoanele fizice până în 100 de KW, 0,80 lei până în 255, posibil 1,3 lei prin modificarea ordonanței 119 în Parlament, pentru restul consumatorilor, și un leu pentru IMM-uri, instituții publice, ceea ce se găsește acum în ordonanța 119. Așa cum v-a zis și domnul secretar general, am lucrat împreună și am pus un sistem în practică. În cadrul Consiliului pe energie, discuțiile cu ceilalți colegi miniștri în consiliu, la Comisia Europeană, ați văzut, s-au luat și aceste măsuri, inclusiv măsura impozitării captării veniturilor producătorilor a fost luată prin regulament, a fost adoptată la nivelul Comisiei Europene în toate statele membre. Să nu uităm că noi am pus-o aici în practică. Eu cred că acest sistem va permite o stabilitate a preţurilor pe toată perioada de aplicare a acestui mecanism. Mulţumesc.

Virgil Popescu: Eu aș mai adăuga aici, cred că este și o dovadă de respect a guvernului față de Parlament. De ce să venim să legiferăm printr-o ordonanță, să punem acum un preț, în condițiile în care acest lucru se discută deja în Parlament şi se discută și se găsesc soluții în Parlament. Cred că este bine ca această ordonanță să rămână, practic să arate mecanismul de achiziție a energiei pentru o parte din energia din piață. Este mai ușor de discutat pe el efectiv și la nivelul Comisiei Europene decât să le amestecăm în acest mecanism de achiziție. Eu cred că este mult mai bine și acest lucru vine complementar cu Ordonanța 119 și va fi rezolvat în Parlament foarte repede.

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aș vrea să vă rog să ne spuneți ce se întâmplă până în luna ianuarie cu românii care consumă lunar mai mult de 300 de kilowați. Ei rămân în continuare în perioada de iarnă la prețul pieței?

Virgil Popescu: Eu aș aștepta modificările în Parlament, dar până atunci le-aș transmite același mesaj românilor pe care l-am transmis încă de la aprobarea Ordonanței 119. Au în continuare posibilitatea să se transfere, să se mute la un furnizor unde prețul este sub 80 de bani, mai puțin decât plătesc cei care consumă până în 255 de kilowati.

Reporter: Există posibilitatea ca acest preț de 1,3 lei pe KW pentru cei care depășesc pragul de 255 de KW să intre în vigoare mai repede de 1 ianuarie?

Virgil Popescu: E o decizie care trebuie luată, după părerea mea, în Parlament, în grupurile din Parlament, în Comisia pentru industrii și servicii.

Reporter: Dar le veți cere Parlamentarilor să facă acest lucru? Există voință politică și sunt resurse bugetare?

Virgil Popescu: Schema pusă în practică în acest moment, iar toate costurile pe care le avem la nivelul Ministerului Energiei, certificate de către Autoritatea de Reglementare ne arată că actuala schemă pusă în vigoare, practic, nu a depășit bugetul estimat. Vorbim în momentul de față, de plăți făcute de aproximativ cinci miliarde de lei. Gândiți-vă că s-au vehiculat sume foarte mari și vorbim practic inclusiv de decontări în cursul lunii august.

Reporter: Ați putea folosi acești bani ca să oferiți un preț mai mic celor care nu se încadrează în actualele plafoane?

Virgil Popescu: Haideți să lăsăm totuși Parlamentul să-și spună punctul de vedere, pentru că, până la urmă Ordonanța 119 este în Parlament. Probabil că de săptămâna viitoare vor începe discuțiile și haideți să vedem ce se întâmplă.

Reporter: O singură precizare. De ce ați ales un preț de 1,3 lei pentru românii care depășesc acest preț, un preț similar cu cel pentru industriile mari, cu marii consumatori? De ce nu v-ați orientat, de exemplu, la un leu, cum este prețul pentru IMM-uri?

Virgil Popescu: Trebuie să știți că 1,3 lei pentru consumatorii mari de înaltă tensiune este echivalent cu un preț al energiei electrice active suficient de mare, aproape de 900 de lei. 1,3 lei pentru consumatorii casnici care sunt în joasă tensiune este echivalent cu un preț al energiei electrice active undeva sub 400 de lei. Deci contează foarte mult și e vorba de simulări și de încadrări în întreaga anvelopă a acestui mecanism de achiziții.

Reporter: Bună ziua! Voiam să vă întreb pe ce perioadă de timp vom avea această piață semi-reglementată și dacă avem și o idee despre impactul bugetar. Și voiam să mai lămurim, a spus domnul premier înainte de ședința de guvern, consumatorii casnici care vor depăși 255 de KW pe lună vor plăti până în cei 250 prețul de 0,80 lei pe KW?

Virgil Popescu: Da, perioada de aplicare a acestei ordonanțe, așa cum este textul ordonanței, este până în 31 martie 2025. Evident că vom face, așa cum la fiecare ordonanță am zis că vom face evaluări periodice, și la această ordonanță vom face evaluări periodice și dacă va fi cazul, vom face ajustări. Ajustările, acum le-am și făcut pe toată perioada acestui an 2022. Da, vă răspund la întrebare, până în 255 de KW este 0,80 lei, peste, așa cum a spus domnul prim-ministru, peste 255 de KW, dar până în 300 KW această diferență se plătește la 1,3. Dacă ești într-o tranșă de consum, peste 300 de KW întreaga valoare este la 1,3. Nu se modifică principiile Ordonanței 119, doar că prețul de piață se înlocuiește cu acel 1,3 lei.

Marian Neacșu: Și aș vrea să fac mențiunea, dacă cumva nu este foarte clar, toate aceste prețuri sunt prețuri finale, sunt prețuri cu TVA.

Virgil Popescu: Deci, prețul de piață din Ordonanță 119 se înlocuiește cu acest plafon de 1,3 lei.

Dan Cărbunaru: Vă rog, alte întrebări.

Reporter: Bună ziua! A întrebat și colega mea mai devreme, există estimări de costuri de impact, pentru compensările care vor rămâne și de unde vor fi luați banii, din moment ce prețul este 450, deci nu vor mai exista fonduri, practic, din acest fond de tranziție energetică?

Virgil Popescu: Tocmai ce v-am explicat și cred că și domnul secretar general v-a spus, 450 lei este pentru energia disponibilă. Energia nu se vinde de pe o zi pe alta, se vinde și la termen. Există energie vândută în 2023, acea energie vândută, evident, acele venituri vor fi captate, iar estimările noastre pe piață, în momentul de față sunt că nu va avea practic impact bugetar din bugetul de stat, ci totul va fi, se va autofinanța din acele venituri pe care le captăm de la producători și de la traderi, de la toți participanții din piață – că era un răspuns la întrebarea dumneavoastă.

Reporter: Și din moment ce această ordonanță nu prevede celelalte praguri, vor fi prevăzute în Parlament, în Parlament sunt o serie de amendamente în momentul de față, cum le vedeți, le vedeți sau susțineți adoptarea lor? De exemplu, în Senat s-au prevăzut bisericile, producătorii de medicamente, farmaciile, bolnavii care folosesc concentratoare de oxigen, familiile cu mai mult de trei copii, familii monoparentale – acum există amendament în Camera Deputaților. Vedeți toate aceste categorii prinse ca beneficiari ai prețului mai mic de 0,68 lei și respectiv un leu pentru instituții?

Virgil Popescu: Cred că, aşa cum v-a zis dl secretar general şi vă poate şi spune, data viitoare într-o şedinţă a coaliţiei vom stabili exact, dar cert este că nimeni nu va plăti mai mult de 1,3 lei. Asta este evident, din moment ce pentru 1,3 lei va fi pragul maximal în acest moment pentru cum ne-am gândit şi cum am evaluat acest mecanism şi am făcut acest mecanism. El a fost evaluat în condiţiile în care prețul maximal în piață este de 1,3 lei. Ne-am gândit pentru consumatorii industriali mari, alții decât IMM-uri, care nu intră în categoria de IMM-uri.

Reporter: Bună ziua, domnilor! Domnule ministru, v-aş întreba pe dvs, că tot spuneaţi de această echilibrare, că toţi banii care vin din taxe merg către compensări. Aş întreba aşa, pe două paliere: câţi bani vin din taxe, ca să meargă spre compensări, să ne facem o idee şi ce economie face guvernul, pentru că nu mai acoperă decontările către furnizori peste 1,3 cât este acum acest preț, adică nu merge către trei şi patru? Estimări măcar lunare sau cum le-aţi făcut, cu siguranţă le-aţi analizat când aţi redactat ordonanţa.

Virgil Popescu: Eu vă pot spune doar că pe sistemul actual, care rămâne în vigoare, sistemul actual de impozitare în luna septembrie s-a încasat în jur de un miliard de lei, care asigură pur şi simplu pe actuala ordonanţă cred că mai mult decât e necesar pentru…

Reporter: Pentru luna respectivă?

Virgil Popescu: ...pentru luna respectivă. Deci gândiţi-vă că ea rostogolidu-se se vor încasa aceşti bani şi estimările noastre sunt că va fi finanţat din acest fond de tranziţie energetic.

Reporter: Da, şi cam care ar fi economia? Pentru că ştiu că problema la un moment dat era aceea cu decontările, că erau nişte sume foarte mari pe care pe calculele de la finanţe nu mai existau bani, cum ar veni până la finalul anului sau erau la limită.

Virgil Popescu: Aţi zis dvs. Eu tot timpul am spus că aceşti 2,5 miliarde care ni s-au alocat de la buget ne vor ajunge ca să facem plățile inclusiv luna octombrie şi așa s-a întâmplat. Deci nu, acum acest miliard care vine din septembrie probabil se va replica şi în octombrie, şi în noiembrie, şi în decembrie va asigura în continuare finanțarea actualei scheme.

Reporter: V-aş întreba, ca să fie foarte clar. Ştiu că aţi mai spus şi dvs., dar din ce spunea premierul la începutul şedinţei, se înţelegea că pentru toţi consumatorii casnici până în 255 de KW este preţul de 0,80 şi restul se plătește la 1,3 sau la prețul din contract. Vorbim doar despre cei care se încadrează într-un consum de 300 de KW, aşa cum este în actuala schemă, deci nu cei care au 320 de KW beneficiază de această reducere până în 255.

Virgil Popescu: Aşa este, cum aţi spus dumneavoastră. Sunt două plafoane – trei plafoane, de fapt. Plafonul până în 100 de KW, unde este foarte clar. Plafonul până în 300 de KW, unde primii 255 sunt 0,80 de bani, între 255 şi 300, 1,30, vorbim de 1,30 lei, plafonul peste 300 de KW unde toată cantitatea este 1,30 lei.

Reporter: Și v-aș întreba cum rămâne până la urmă? Știu că tot spuneți că o să fie modificări în parlament. Acum e raportarea făcută la media anului trecut, da? Cât de repede se face și dacă se mai face acea modificare ce a fost făcută la Senat? Domnule Neacșu, dacă vreți să ne explicați dumneavoastră, care spune că ne putem raporta dacă nu ne-am încadrat în acel consum anul trecut, ne putem raporta la luna în curs și dacă suntem cumva în plafoane, putem să beneficiem de ajutorul de la stat. Se face, nu se mai face, când se face?

Marian Neacșu: Da, se va face. Sistemul, așa cum este gândit și cum funcționează el de foarte mulți ani de zile, după cum cunoașteți, că sunteți consumatori finali fiecare dintre dumneavoastră, prin lege, distribuitorii sunt obligați să facă citirea de patru ori pe an a contoarelor. În rest, ați văzut că funcționați pe facturi cu estimări. Din perspectiva asta, este foarte complicat și foarte greu să ne raportăm la consumul lunar al fiecărui client, motiv pentru care în ordonanța inițială 119 – și vom menține acest sistem – vom rămâne raportați la consumul mediu anual al anului 2021, care, pentru consumatorul casnic, nu poate să fie un an rău. Pentru că a fost anul de pandemie în care, din păcate, cea mai mare parte dintre români, o parte din timp, au stat acasă. Deci au consumat energie. Dar pentru a putea face reglajele la nivelul consumului efectiv și ca oamenii să nu plătească mai multă energie și un preț mai mare decât cel pe care l-au realizat, în luna februarie a anului următor se va face regularizarea pentru întreg anul și încadrarea în consumul efectiv realizat.

Reporter: Mulțumesc!

Virgil Popescu: Cred că aș mai adăuga aici. Cred că putem merge și pe principiul autocitirii. Acolo unde există autocitire și-și doresc și încurajăm autocitirea, să se facă la nivelul autocitirii. Asta cred că este un lucru de bun simț și normal.

Reporter: Domnule ministru, tot sunteți aici, aș vrea să vă întreb despre închiderea termocentralelor. Partenerii dumneavoastră de coaliție spuneau recent că nu a cerut Uniunea Europeană să fie închise și că dumneavoastră ați mers și ați spus că trebuie să fie închise. Vă rog să ne lămuriți acest aspect.

Virgil Popescu: Deci, nu se închide nicio termocentrală. Am mai spus acest lucru, spun încă o dată acest lucru. Termocentralele nu se închid, deci nu este un subiect. Termocentralele, prin legea decarbonării, intră într-o rezervă tehnică, rămân acolo în rezerva tehnică până în anul 2030. Vorbim de un program de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, în care guvernele din 2020 – 2021- 2022 au băgat până acum un miliard de euro pentru a ajuta compania să iasă dintr-o situație în care era în pragul falimentului. Vorbim de încă un miliard de euro aprobați deja pentru modernizare, trecere de la cărbune la gaz, 1.325 de MW de energie pe bază de gaz vor fi puse în funcțiune până la finalul programului de restructurare, 747 de MW energie regenerabilă. La finalul acestui program, Complexul Energetic Oltenia va avea cât gaz v-am zis – 1.325 MW, va avea producție pe bază de cărbune – vreo o mie de megawați și va avea și 747 de MW regenerabili. Deci nu vorbim de nicio închidere, n-are rost să vorbim de acest lucru. Iar în PNRR nu vorbim de închidere, este preluat programul de restructurare al Olteniei. Nu este nimic în plus în PNRR față de programul de restructurare, iar în legea decarbonării tocmai ce am statuat acest lucru cu rezerva tehnică.

Reporter: Domnule ministru, dar ce se întâmplă cu oamenii care rămân în rezervă tehnică? Aveți garanția că ei vor rămâne acolo timp îndelungat, de unde veți avea resursă umană?

Virgil Popescu: Rezerva tehnică presupune la rândul ei niște reguli de ajutor de stat. Eu nu mă aștept ca acest război să dureze la infinit și să avem aceste turbulențe pe piață. La un moment dat, prețul gazului natural va scădea, prețul energiei pe bază de cărbune va crește și atunci va trebui să avem, pe rezerva tehnică, ajutor pentru a ține această rezervă tehnică. Evident că va fi servită de oameni rezerva tehnică.