STADIUL PROCESULUI DE ACTUALIZARE ȘI COMPLETARE A STRATEGIEI ENERGETICE A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2018 – 2030, CU ORIZONT DE TIMP 2050
În prezent, România are asumată o Strategie Energetică pentru perioada 2007-2020. Aceasta a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1069/2007.
Ministerul Energiei a elaborat, în anul 2016, un Proiect de Strategie Energetică pentru perioada 2016-2030, și orizont de timp 2030-2050. Necesitatea realizării unei noi Strategii Energetice înainte de anul 2020 ține de durata de timp necesară pentru elaborarea și legiferarea unui astfel de document, de noile situații de dezvoltare a pieței și a tehnologiilor, precum și de angajamentele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.
Proiectul Strategiei Energetice realizat în 2016 s-a bazat pe un studiu de modelare care a prelucrat date la nivelul anului 2015 și a condus la o serie de scenarii de dezvoltare a domeniului energetic. Proiectul a fost postat pe site-ul Ministerului Energiei și a fost înaintat Ministerului Mediului, urmându-se procedurile de realizare a Studiului de evaluare adecvată.
Concomitent, la nivelul Ministerului Energiei, a început un proces de actualizare și completare a proiectului Strategiei Energetice realizat în anul 2016. Printre motivele care au determinat demararea actualizării și completării acestui proiect amintim:
• Proiectul de Strategie Energetică a ținut cont cu preponderență numai de obiectivele exprimate de și la nivelul Uniunii Europene și mult mai puțin obiectivele determinate de realitățile sistemului energetic național în ansamblul său (producție, transport, distribuție, furnizare).
• Obiectivele formulate în proiect sunt exprimate la nivel de principiu; țintele concrete ale dezvoltării domeniului, sursele de finanțare și etapele de realizare în timp lipsesc.
• Viziunea nu reflectă dorința de dezvoltare a domeniului; se axează mai ales pe conservarea și restrângerea domeniului de activitate.
• Proiectul nu oferă o lista a proiectelor de interes național in domeniul energetic.
• Proiectul de strategie nu oferă soluții de asigurare a finanțării pentru ca măsurile propuse sa fie sustenabile.
În baza Ordinului nr. 473/15.06.2017 al Ministrului Energiei, actualizat la 25.07.2017 prin ordinul nr. 543, actualizat la 29.02.2018 prin ordinul nr. 309, a fost constituit şi funcţionează Grupul de Lucru pentru elaborarea Strategiei Energetice Naţionale pentru perioada 2017-2030 şi orizont de timp 2030-2050.
Grupul de lucru reuneşte reprezentanţi ai Ministerului Energiei din cadrul cabinetelor secretarilor de stat şi din cadrul direcţiilor de specialitate, dar şi experți din domeniul energiei reprezentanţi ai altor autorităţi în domeniul energiei, ai unor instituţii publice și ai principalelor companii din domeniul energetic. Grupul de lucru s-a reunit până acum în 10 şedinţe.
Grupul de lucru este organizat și funcționează pe sub-grupuri specializate:
• Termoenergie și resurse energetice primare – Lignit, Huilă, Uraniu
• Hidroenergie și producție din surse regenerabile
• Hidrocarburi
• Transport energie electrică, rețele, furnizare, piață. Consum de energie și eficiență energetică. Securitate energetică, afaceri europene și cooperare internațională
• Coordonare
• Integrare
Experții din fiecare structură au analizat și au transmis observațiile lor pe fiecare domeniu de competență în parte, dar și la nivelul întregului proiect.
În cadrul reuniunilor, au fost asumate viziunea de dezvoltare a sectorului energetic național și obiectivele strategice fundamentale ale Strategiei Energetice a României.
Viziunea Strategiei Energetice a României este de creștere a sectorului energetic în condiții de sustenabilitate. Dezvoltarea sectorului energetic este parte a procesului de dezvoltare a României.
Creștere înseamnă: construirea de noi capacități; retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție, transport și distribuție de energie; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; export. Sistemul energetic național va fi astfel mai sigur și mai stabil.
România are resursele necesare creșterii sistemului energetic, iar acesta trebuie să fie pregătit să susțină dezvoltarea industriei și a agriculturii, a economiei în ansamblul său, precum și îmbunătățirea calității vieții atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Valorificarea acestor resurse reprezintă baza dezvoltării sustenabile.
Se va diminua numărul cetățenilor aflați în situație de sărăcie energetică, ca urmare a îmbunătățirii mecanismelor de protecție socială și a programelor direcționate de creștere a eficienței energetice. Va scădea numărul gospodăriilor fără acces la surse alternative de energie.
România va continua procesul de integrare în piețele europene de energie, aducând o contribuție importantă de stabilitate și securitate energetică.
De asemenea, Grupul de lucru a stabilit două noi obiective fundamentale ale Strategiei Energetice, pe lângă cele cinci stabilite prin proiectul din 2016. Astfel, cele cele șapte obiective fundamentale ale Strategiei Energetice sunt:
1. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificare resurselor energetice primare naționale. Obiectivul exprimă viziunea de dezvoltare a României în contextul regional și european și dorința de a fi un actor principal al UE în acest domeniu.
2. România, furnizor regional de securitate energetică. Contextul internațional actual al piețelor de energie este marcat de volatilitate și incertitudine, iar evoluția tehnologiilor poate avea efecte disruptive pe piețele de energie. În acest context, există premisele pentru ca, prin dezvoltarea sectorului energetic, ținând cont de disponibilitatea resurselor și de stabilitatea dată de maturitatea tehnologiilor tradiționale, România își poate propune să devină furnizor regional de securitate energetică.
3. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive. Sistemul energetic trebuie să funcționeze pe baza mecanismelor pieței libere, statul având rolul de a elabora politici, de a reglementa domeniul, de garant al stabilității sistemului energetic și de investitor.
4. Energie curată și eficiență energetică. În evoluția sectorului energetic, România va urma cele mai bune practici de protecție a mediului, cu respectarea țintelor naționale asumate ca stat membru UE. În egală măsură, dezvoltarea sistemului energetic va asigura eficiența energetică, așa cum este definită de directivele UE și de legislația națională.
5. Modernizarea sistemului de guvernanță energetică. Într-un sistem de piață, statul are rolul esențial de arbitru și de reglementator al piețelor. În acest sens, este necesar un cadru legislativ și de reglementare transparent, coerent, echitabil și stabil. Ca proprietar de active, statul trebuie să îmbunătățească managementul companiilor la care deține participații. Companiile energetice cu capital de stat trebuie să se eficientizeze, să se profesionalizeze și să se modernizeze.
6. Asigurarea accesului la energiei electrică și termică pentru toți consumatorii. Obiectivul urmărește continuarea programului de electrificare, precum și dezvoltarea și rentabilizarea sistemelor de asigurare a încălzirii.
7. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetic. Accesibilitatea prețului este una dintre principalele provocări ale sistemului energetic și este o responsabilitate strategică. Nivelul asistenței sociale în domeniul energiei va asigura o protecție reală a consumatorilor vulnerabili.
Necesitatea actualizării și completării proiectului de Strategie Energetică, precum și sensul acestor procese a fost dezbătută și cu partenerii sociali. Ministerul Energiei a organizat mai multe întâlniri cu reprezentanții sindicatelor din sectorul hidroenergetic (Sindicatul Hidroelectrica HIDROSIND și Sindicatul HIDROENERGETICA din SH și Hidroserv Cluj) și al producției de energie pe bază de cărbune (Federația Națională Mine Energie, Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate ”Univers”, Federația Sindicatelor Libere Independente Energetica, Sindicatul Mine Energie Oltenia, Sindicatul Național Petrom Energie, Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, Sindicatul Muntele). Liderii de sindicat s-au întâlnit cu secretarul de stat Andrei Maioreanu, coordonatorul Grupului de lucru. Dezbaterile cu partenerii sociali vor continua.
Conform calendarului asumat la începutul activității, Grupul de lucru a trecut la etapa următoare, de integrare a observațiilor și modificărilor propuse de experți, în vederea definitivării Strategiei Energetice a României și asumarea acesteia prin lege.
