Ca urmare a liniilor directoare trasate de miniștrii energiei în marja reuniunii anterioare a Consiliului Energiei din 9 septembrie 2022, Comisia Europeană a publicat la data de 14 septembrie 2022 o propunere de Regulament care vizează o serie de măsuri de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie.

În cadrul reuniunii de astăzi, miniștrii au ajuns la un acord politic pe text. Măsurile prevăzute au un caracter temporar și de urgență, urmărind ameliorarea impactului prețurilor la energie electrică asupra consumatorilor în iarna care va urma. Acest nou set de măsuri completează cadrul existent la nivelul UE dezvoltat cu sprijinul statelor membre pentru a asigura reziliența și solidaritatea europeană în contextul crizei energetice determinate de războiul din Ucraina.

Noile măsuri vizează, printre altele, captarea veniturilor suplimentare realizate de producătorii de energie electrică și alți actori din piața de energie electrică peste un nivel maxim de 180 Euro/MWh în perioada 1 decembrie 2022 – 30 iunie 2023 și utilizarea acestora pentru a finanța măsurile de protecție a consumatorilor finali de energie electrică, instituirea unei contribuții de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui și al rafinăriilor, demersuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf. România a susținut în ambele situații ca reducerea să fie voluntară, dar propunerea nu a îndeplinit suportul majorității. În schimb România a obținut flexibilități suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel național.

Statele membre vor putea de asemenea interveni în stabilirea unor prețuri reglementate la energie electrică pentru consumatorii casnici și IMM-uri și alte categorii de consumatori.

În cadrul negocierilor, România a obținut garantarea faptului că măsurile deja adoptate la nivel național privind protejarea consumatorilor și captarea veniturilor realizate de toți participanții din piață (producători de energie din toate sursele de energie, traderi și furnizori), într-o abordare echitabilă pot fi menținute. România a promovat măsuri suplimentare de protejare a consumatorilor energo-intensivi, fiind importantă menținerea competitivității industriei europene și păstrarea locurilor de muncă.

Pentru viitorul apropiat, România continuă să susțină obiectivul de decuplare a prețului energiei electrice de cel la gazul natural, solicitând propuneri concrete din partea Comisiei Europene pentru reformarea design-ului pieței de energie.

Cu privire la piața gazelor naturale, miniștrii au avut un schimb de opinii cu privire la direcțiile viitoare de reducere a prețului și asigurare a securității în aprovizionare.

România, alături de un număr semnificativ de state membre, susține adoptarea în cel mai scurt timp a unui plafon la tranzacțiile cu gaze naturale pe piața europeană. Un tarif plafonat ar conduce la un preț mai redus la energia electrică produsă pe bază de gaze naturale, la agentul termic și la materia primă utilizată în industria de profil. Măsura plafonării ar trebui implementată la nivelul întregii Uniuni, pentru importurile de gaze naturale indiferent de proveniență și pentru tranzacțiile interne, cu asigurarea securității în aprovizionare. În acest sens, este importantă activarea Platformei Energetice Europene pentru achiziția în comun a gazelor naturale astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă a volumelor suplimentare de gaze și LNG atrase către UE.

Ministrul Energiei și-a manifestat sprijinul pentru măsuri menite să crească lichiditatea pe piețele de energie.

De asemenea, România a indicat sprijinul pentru securitatea în aprovizionare cu gaze și energie electrică a Republicii Moldova, menționând declarația comună adoptată la Odessa în luna septembrie 2022 între România, Republica Moldova și Ucraina pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei şi creșterea schimburilor bilaterale de energie electrică, în special în perspectiva asigurării siguranței în aprovizionare a Republicii Moldova în această iarnă.

România și-a exprimat îngrijorarea alături de alte state membre față de scurgerile de gaze din gazoductele Nord Stream 1 si 2 din Marea Baltică și suportul pentru măsuri la nivel european de creștere a siguranței infrastructurii critice. De asemenea, a condamnat orice acțiuni deliberate de sabotare a rețelelor de aprovizionare la nivelul UE, cu impact asupra securității și rezilienței comunitare.