Hidroelectrica este cea mai mare companie deţinută de statul român şi lider în producţia de energie hidroelectrică și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare Sistemului Energetic Naţional, fiind o companie vitală pentru acest sector strategic cu implicaţii în siguranţa naţională. Compania a înregistrat în primele şapte luni ale anului 2017 un profit brut de 971.880.647 lei, raportat la o cifră de afaceri de 1.948.564 mii lei. Profitul brut a crescut cu 6% faţă de perioada similară a anului 2016, în timp ce marja profitului net a crescut de la 38% la 43%. Rezultatele au fost realizate pe o producţie de energie semnificativ mai mică faţă de perioada similară din anul anterior, cauzată de condiţiile meteorologice.
Pentru a continua performanţele financiare ale companiei şi a asigura sistemul energetic naţional, ţinând cont de situaţia actuală a pieţei şi de necesarul de noi capacităţi de producţie, societatea trebuie să demareze procesul investiţional în baza analizelor de rentabilitate, proces sistat în perioada 2012-iunie 2016, atunci când compania s-a aflat în insolvenţă. Analiza realizată de Ministerul Energiei a evidențiat necesitatea schimbării de strategie a statului român în privința Hidroelectrica. Datele ministerului au arătat că, în perioada insolvenţei, Hidroelectrica a înregistrat profituri care au permis ieşirea din această stare şi capitalizarea companiei, dar au existat deficienţe majore în ceea ce priveşte investiţiile, mentenanţa şi retehnologizarea.
Totodată, conducerea Ministerului Energiei a analizat acțiunile din ultima perioadă de timp ale reprezentanților Fondului Proprietatea [FP] în conducerea societăților comerciale care activează în industria energetică, în corelare cu pozițiile exprimate în presă referitor la activitatea acestor companii.
Aceste acțiuni și luări de poziție reflectă, credem, o dublă neînțelegere de către administratorii actuali ai FP, atât a rațiunii pentru care a fost creat acesta, cât și a locului și rolului industriei energetice în strategia de dezvoltare a României, așa cum este formulată și implementată de Guvernul României.
S-a putut constata orientarea reprezentanților FP în Consiliile de Supraveghere ale companiilor din sectorul energetic, indiferent de subordonarea acestora, către maximizarea profiturilor pe termen scurt, în dauna unei abordări firești, centrate pe creșterea valorii companiilor pe termen lung, pe creșterea competitivității și a segmentului de piață ale acestora.
Această constatare este de natură să ne îngrijoreze și ne îndreptățește să ne punem problema dacă nu cumva acțiunile administratorilor FP sunt în dezacord cu mandatul care le-a fost încredințat de către acționarii semnificativi ai FP!
Presupunerea că Ministrul Energiei se preocupă personal de acțiunile unui funcționar oarecare al FP este ridicolă având în vedere sarcinile deosebit de dificile ale Ministerului Energiei și programul foarte încărcat al ministrului Energiei.
Pe de altă parte, este firesc ca departamentele specializate ale Ministerului Energiei să urmărească derularea administrării companiilor și să reacționeze, atunci când este cazul, cu respectarea strictă a cadrului legal, dar și cu fermitatea cerută de răspunderea pe care o au.
În oglindă, apare de neînțeles ca administratorii FP să susțină, în cazul Hidroelectrica, de exemplu, că există persoane de neînlocuit și să cheltuie resurse substanțiale pentru atingerea unui scop minor.
Expunerea mediatică negativă și utilizarea abuzivă a acțiunilor în justiție nu fac decât să dăuneze companiilor respective și, în ultimă instanță, interesele acționarilor FP!
Ministerul Energiei folosește această oportunitate pentru a sublinia faptul că toate companiile din subordinea sa au avut, în primele șapte luni ale acestui an performanțe foarte bune, în creștere, în comparație cu anii anteriori.
Ne exprimăm speranța că, în cel mai scurt timp, administratorii FP își vor reconsidera poziția și vor impune funcționarilor din subordine o conduită corespunzătoare, în concordanță cu uzanțele internaționale ale guvernanței corporatiste.