Etapa de analiză calitativă a procesului de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, continuă luni, 4 aprilie 2016, cu Sesiunea de lucru „Guvernanță energetică”. Sesiunea de lucru va fi găzduită de Academia de Studii Economice din București.

Sesiunea de lucru „Guvernanță energetică” se va desfășura după următorul program:
8:30-9:00 Înregistrare
9:00-9:15 Deschidere: Prezentarea obiectivelor sesiunii de lucru, a concepției de organizare și a regulilor de moderare: Radu Dudău
9:15-9:30 Prezentarea problematicii guvernanței energetice, cu situarea în context european și internațional: Cristian Bușu
• Rolul statului în sectorul energetic
• Guvernanță corporativă
• Organizarea instituțională a sectorului energetic
• Calitatea actului administrativ în sectorul energetic
• Principii și practici de bună guvernanță: transparență, debirocratizare, anticorupție, profesionalism
9:30-11:00 Sesiunea 1 – Moderator: Cristian Bușu
11:00-11:20 Pauză de cafea
11:20-12:50 Sesiunea 2 – Moderator: Corina Murafa
12:50-13:30 Pauză de prânz
13:30-15:00 Sesiunea 3 – Moderator: Cătălina Nedelcu
Temele de discuție fac referire la orizontul de timp al Strategiei Energetice – termen scurt (2018), mediu (2020) și lung (2030).
SESIUNEA 1
Rolul statului ca deținător de active în sectorul energetic
1. Care considerați că este rolul adecvat al statului în sectorul energetic românesc? Cum trebuie separat rolul statului de acționar în companii din domeniul energetic și rolul său de reglementator în domeniu? Prin ce mecanisme instituționale poate fi realizată o astfel de separare?
2. Care sunt principalele motive pentru care statul ar trebui să dețină active în sectorul energetic? Ce fel de active ar trebui să dețină?
3. Ca deținător de active, care sunt obiectivele pe care statul trebuie să le urmărească?
4. Cum apreciați efectele privatizărilor care au avut loc în sectorul energetic în ultimii 10 ani?
5. Ce rol vor avea operațiunile de privatizare în sectorul energetic în următorii 15 ani?
6. Ce tipuri de privatizări (strategice cu investitori străini, prin subscriere publică a unor pachete majoritare, prin subscriere publică a unor pachete minoritare, listări la bursele din țară, listări la bursele din străinătate ș.a.m.d.) ar trebui să urmărească statul în sectorul energetic?
7. Care preconizați că va fi proporția dintre capitalul privat și cel de stat în diferitele subsectoare din domeniul energetic în 2020? Dar în 2030?
Guvernanța corporativă a companiilor de stat din sectorul energetic
1. Ce înțelegeți prin „reforma guvernanței corporative” a companiilor de stat din sectorul energetic românesc?
2. Care sunt cele mai importante provocări de guvernanță cu care se confruntă companiile de stat din sectorul energetic?
3. Care considerați că sunt rolurile și atribuțiile esențiale ale CA ale companiilor din sectorul energetic?
4. Pe de o parte, statul are obiective strategice în domeniul energetic, pe de altă parte, rolul CA-urilor (inclusiv al reprezentanților statului) este să acționeze urmând interesul specific al companiei. Cum ar putea statul să își urmărească obiectivele strategice, ținând cont de acest caracter independent al structurilor de conducere ale companiilor energetice?
5. Ce tip de decizii considerați că ar trebui luate în Adunările Generale ale Acționarilor, acolo unde statul, ca acționar majoritar, poate decide evoluția lucrurilor? Ce tip de decizii, care în prezent se iau în AGA, credeți că nu ar mai trebui luate la acest nivel?
6. Dintre cele două modele de guvernanță corporativă – unitar și dualist – care credeți că este cel spre care trebuie să se îndrepte sectorul energetic românesc?
7. Ce măsuri și acțiuni ar trebui întreprinse pentru îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic?
8. Ce aspecte care țin de guvernanța corporativă credeți că vor influența în următorii 10-15 ani companiile de stat din sectorul energetic?
SESIUNEA 2
Organizarea instituțională a sectorului: rolurile și responsabilitățile actorilor din sistem
1. Cum apreciați împărțirea atribuțiilor dintre diferite autorități, ministere și agenții în sectorul energetic din România?
2. Care considerați că ar trebui să fie obiectivele strategice ale unei reforme în organizarea instituțională a sectorului energetic? Care sunt principiile de optimizare instituțională?
3. Care sunt principalele măsuri administrative care considerați că ar trebui luate în vederea reformării organizării instituționale a sectorului?
4. Completați următorul tabel, motivând, dacă este cazul, unele din alegerile dumneavoastră:

5. Ce mecanisme de cooperare și coordonare credeți că ar trebui stabilite între actorii din sistemul energetic? La ce nivel ar trebui să funcționeze acestea?
6. Cum considerați că ar trebui reformate relațiile de subordonare și coordonare dintre actorii din sectorul energetic?
7. Există suprapuneri de atribuții și responsabilități între diferiți actori din sistem care duc la ineficiențe în actul de guvernare?
8. Există arii de politică publică relevante pentru domeniul energetic, ținând cont de tendințele de piață și de reglementare actuale și previzionate, care nu sunt abordate de nicio instituție din sector?
Actul administrativ în sectorul public din domeniul energetic
1. Cum pot fi atrași specialiști în instituțiile publice din domeniul energetic? Ce tip de politică salarială/retribuire credeți că ar trebui practicată? Cum o vedeți diferită față de cea din prezent?
2. Cum poate fi îmbunătățită planificarea și execuția bugetară în întreprinderile publice cu atribuții majore în domeniul energetic?
3. Care sunt mecanismele de management public prin care pot fi responsabilizați decidenții politici și cei din conducerile instituțiilor din domeniul energetic cu privire la actul de guvernare pe care îl întreprind?
4. Este fezabilă definirea unor indicatori de performanță, în funcție de care să se facă salarizarea personalului, în instituțiile publice din sistem? Ce tip de indicatori ar trebui urmăriți?
5. Cum ar trebui reformat procesul de angajare în principalele instituții din sistemul energetic?
SESIUNEA 3
Principii și practici de bună guvernanță în sectorul public din domeniul energetic
1. Cum poate fi îmbunătățită transparența actului administrativ în sectorul energetic?
2. Cum credeți că poate fi îmbunătățită transparența în instituțiile publice din domeniul energetic, dincolo de prevederile legale curente? Ce bune practici ar putea fi aduse în România?
3. Care considerați că sunt, practic, mecanismele prin care poate fi promovată integritatea și anticorupția în sectorul energetic din România? Cum vedeți posibile îmbunătățiri ce pot fi aduse actualelor prevederi în acest sens – publicarea declarațiilor de avere și de interese, publicarea anunțurilor de recrutare, desfășurarea de achiziții prin proceduri de achiziție publică ș.a.m.d.
4. Ce măsuri de reducere a birocrației aveți în vedere? Cum va arăta administrația sectorului energetic românesc în 2030, din acest punct de vedere?
5. Cum ar trebui îmbunătățită raportarea în cele mai importante instituții publice din domeniu și făcută accesibilă publicului larg, în vederea sporirii credibilității? Ar trebui să există o agenție independentă de informare publică în sectorul energetic, după modelul Energy Information Agency (SUA)?
6. Cum ar trebui organizate consultările publice cu privire la diferite strategii, politici publice sau inițiative legislative ale instituțiilor cu atribuții majore în domeniul energetic?
7. Cum trebuie organizată comunicarea între instituțiile publice și societate (societatea civilă, părți interesate, comunități locale), astfel încât să crească gradul de încredere publică în deciziile autorităților statului cu privire la proiecte energetice controversate? Sunt necesare modificări instituționale?
8. Cum considerați că ar putea fi îmbunătățit dialogul dintre forul legislativ și cel executiv pe teme din domeniul energetic?