Virgil Popescu: Bună ziua! Astăzi în ședința de guvern am aprobat ordonanța fondului de modernizare, să-i spunem așa. Este o ordonanță care practic stabilește cadrul instituțional și financiar pentru funcționarea fondului de modernizare. Vă reamintesc că fondul de modernizare este alcătuit la nivelul Uniunii Europene din vânzarea a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și România are alocate 11,98% din totalul acestor certificate. În valoare absolută de certificate, de CO2, ca să le spunem pe scurt, sunt 200.200.000 de certificate de CO2, la o medie a valorii certificatului de CO2 vorbim de o valoare totală a fondului de modernizare de aproximativ 13 miliarde de euro, poate chiar evident mai mare, pe măsură ce valoarea certificatului de CO2 va crește. În ordonanță stabilim exact cum funcționează fluxurile financiare, cum se decontează lucrările din fondul de modernizare, stabilim domeniile prioritare care sunt domeniile din investiții, și aici vorbim din Directiva fondului de modernizare, vorbim de energia regenerabilă, vorbim de înlocuirea cărbunelui cu producere de energie pe bază de cărbune, vorbim inclusiv de energie nucleară, de rețele de transmisie a energiei electrice, de rețele pentru distribuția și transportul gazelor naturale, vorbim de depozitele de gaze. Deci, vorbim inclusiv de finanțarea proiectelor de depozitare a gazului. Evident, vorbim de tot ce înseamnă distribuție de energie electrică, stocaj de energie electrică. Practic, vorbim de toate tehnologiile noi și moderne care sunt în domeniul energiei electrice. În plus față de acest lucru, ordonanța vine clar cu o noutate: vrem să încurajăm absorbția banilor din fondurile de modernizare și vrem să lucrăm în parteneriate, prin acorduri de delegare, cu colegii noștri de la alte ministere, de la alte instituții publice centrale și este aici colegul meu de la Ministerul Agriculturii. De la dânsul a venit această idee de colaborare și va fi primul acord delegat, semnat probabil săptămâna viitoare. Practic, vrem să lucrăm cu ministere, să lansăm proiecte în paralel în așa fel încât să atragem cât mai mulți bani. Toate instituțiile publice centrale care pot și dau dovadă că au capacitatea logistică și administrativă să poată lăsa call-uri de proiecte, vor semna cu Ministerul Energiei acorduri de delegare. Săptămâna viitoare, v-am zis, Ministerul Agriculturii probabil cu AFIR. AFIR știți că derulează fonduri europene de foarte mult timp. Nu punem problema că nu ar avea capacitatea logistică și administrativă de a derula fonduri europene, iar pentru agricultură, pentru fermieri vom derula proiecte de energie regenerabilă, de biogaz, biomasă, absolut de ce este nevoie pe scheme la care deja lucrăm împreună cu Ministerul Agriculturii de ceva timp. Vor fi lansate în cel mai scurt timp, evident și după ce discutăm și cu Comisia Europeană, și cu Banca Europeană de Investiții, pentru că Secretariatul Fondului de Modernizare, trebuie să știți, este ținut de Banca Europeană de Investiții, de aceea discutăm de bancă, nu că ar fi credite, ei țin secretariatul, iar Comitetul Investițional este la fel, cel care aprobă proiectele de două ori pe an: o dată la începutul anului-în primul trimestru și al doilea în ultimul trimestru al anului. Este la fel și la nivelul Băncii Europene de Investiții. Anul acesta, vă readuc aminte, au fost aprobate proiecte în Comitetul Investițional din 7 aprilie pentru Complexul Energetic Oltenia, pentru Transelectrica și o schemă de 1,1 miliarde pentru distribuitorii de energie electrică. Total proiecte, așa anvelopă de proiecte, aprobate în Comitetul Investițional sunt 2 miliarde și jumătate, dintre care 1,4 miliarde sunt care pot începe anul acesta. Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș vrea să vă întreb în primul rând despre decizia de astăzi a Uniunii Europene, despre renunțarea treptată la petrolul rusesc până la finalul acestui an în următoarele șase luni. Își permite România să renunțe la petrolul rusesc și dacă putem să trăim fără el?
Virgil Popescu: Sigur că da! Deci, gândiți-vă că se discută de foarte mult mult timp acest lucru. Noi am discutat cu companiile din România care rafinează, care dețin rafinării, le-am spus de această posibilitate. Ați văzut cred că și o declarație în urmă cu ceva timp, acum două-trei săptămâni, a celor de la OMV Petrom și a celor de la OMV din Austria că urmăresc deja și iau în calcul achiziționarea de petrol din alte surse decât Federația Rusă. Este vorba nu de un embargo, este vorba de un phase out al țițeiului rusesc începând cu 31 decembrie sau 1 ianuarie anul acesta și, de asemenea, cu două luni mai mult, este vorba de produsele petroliere, produsele benzină și motorină. România este solidară, este un stat membru, susține decizia Comisiei Europene. Ați văzut și declarația domnului președinte, nu se pune problema să nu fim pregătiți sau să ne ia pe nepregătite acest lucru.
Reporter: Dacă fără petrolul rusesc putem să trăim bine-merci, ne puteți spune dacă putem să renunțăm și la gazul rusesc și dacă le garantați românilor că, odată ce vor fi impuse noile sancțiuni, prețul gazului din România nu va fi mai mare iarna viitoare față de iarna aceasta?
Virgil Popescu: Prețul gazului pentru români ați observat că guvernul a aprobat o ordonanță, dacă nu mă înșel în urmă cu o lună, o lună și jumătate, a intrat în vigoare de la 1 aprilie, este pe o perioadă de 12 luni. Prețul gazului pentru români este la un preț fix de 150 de lei pe megawatt. Nu discutăm de fluctuații ale prețului gazului natural, care să se reflecte în prețul facturii românilor, din punctul acesta de vedere nu există îndoieli. Am rezolvat deja acest lucru încă din urmă cu o lună și jumătate. În acest moment România produce mai mult gaz decât consumă. Nu avem nicio limitare pe termen scurt sau nicio amenințare pe termen scurt. Nu suntem în situația colegilor din Bulgaria, acolo ei trebuie să-și găsească surse rapid. Noi lucrăm la surse alternative și la reducerea dependenței de gazul rusesc cred că din luna noiembrie a anului trecut. Lăsați-ne să finalizăm și o să vedeți și rezultate. Eu în după amiaza aceasta plec la Reuniunea Regională a Miniștrilor Energiei de la Sofia, tocmai pentru acea platformă de achiziție comună de gaze naturale, de discutare în acel task force regional de reducere a dependenței de gazul rusesc și evident facem progrese.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Vă rugăm să ne spuneți dacă și cum am putea să creștem extracția de țiței la noi în țară? Ce avem acum și ce am putea avea? Tot în contextul sancțiunilor anunțate de Comisia Europeană. Dați-ne câteva date concrete.
Virgil Popescu: Producția României, în momentul de față, se cifrează la 30% din consumul național. În general, producția de țiței românesc merge în rafinăria OMV Petrom de la Brazi. Rafinăria Petromidia este calibrată, ea aşa a fost construită, pe țiței Ural, ţiţei care vine din Kazahstan, Federaţia Rusă sau alte tipuri de țiței care sunt asemănătoare. Deci trebuie să ne uităm și la tehnologia de rafinare în așa fel încât țițeiul pe care îl achiziționează – și asta fac companiile, ştiu foarte bine acest lucru – să poată fi și folosit. Nu cred că se pune problema, în acest moment, că nu găsim resurse de petrol pentru a putea funcționa.
Reporter: Dar în perspectivă, așa cum vorbim despre extra gaz, pe care îl vom scoate din Marea Neagră, mă gândesc ce am putea face în privința țițeiului.
Virgil Popescu: Eu cred că cei de la Petrom, care dețin şi extracția țițeiului și a gazului natural, pentru că Romgazul nu deține decât extracție de gaze. Romgazul dacă descoperă țiței în zăcămintele pe care le are, evident că vor scoate şi țițeiul. Sunt încă în planul investițional al celor de la OMV Petrom. Se găsește inclusiv acest lucru, o încercare de creștere a producției, dar nu vă așteptați ca de mâine sau de peste un an de zile să vorbim de 40, de 50, de 60% țiței românesc. Trebuie să avem unde să îl rafinăm, iar rafinăria de la Brazi este calibrată pe țițeiul românesc, foarte puțin țiței din import vine în rafinăria de la Brazi.
Reporter: Şi o ultimă întrebare. Sunt sigură că aţi abordat acest subiect și la reuniunea miniștrilor energiei pe care ați avut-o în urmă cu două zile, mă refer la gaze și la petrol; concret, în situația României, ce s-a discutat ca perspective? Apropo şi de anunţul pe care l-aţi făcut ieri, că odată cu gazele pe care le vom scoate din Marea Neagră, România va putea să dea și țărilor din regiune și altor state membre ale Uniunii Europene? În acest context, v-aş întreba către ce țări am putea să dăm prima dată acest surplus de gaze pe care l-am avea?
Virgil Popescu: Am explicat atât în discuțiile bilaterale cu doamna comisar european Kadri Simson, comisar european pe energie, cât şi cu directoarea generală a DG ENER, faptul că România este producător de gaze naturale. Suntem al doilea producător de gaze naturale și odată cu rezervele din Marea Neagră devenim un producător de gaze naturale care produce mai mult decât consumă și, evident, putem fi furnizori de securitate regională. Când te gândești unde ai putea da, te gândești unde ai putea da în jurul țării tale, în așa fel încât să îți optimizezi costurile.
Reporter: Bulgaria?
Virgil Popescu: Putem vorbi de Bulgaria, putem vorbi de Grecia, evident, putem vorbi de Ucraina, Republica Moldova, în primul rând, pentru că sunt frații noștri de peste Prut. Pe oriunde m-am dus și am discutat de importuri de gaze naturale, am discutat de gaze naturale pentru România și Republica Moldova. Avem acea conductă de la Iaşi – Ungheni – Chișinău, prin care putem furniza gaze Republicii Moldova. Dar ceea ce trebuie să știm, noi până anul trecut nu puteam avea altă sursă alternativă de gaze naturale decât Federația Rusă. Din 2020 lucrăm la acest proiect. La sfârșitul anului trecut a fost operaționalizată. Avem un coridor transbalcanic prin care putem aduce Gaze din Azerbaidjan, putem aduce LNG în porturile turcești, iar odată cu finalizarea interconectări între Grecia și Bulgaria, putem aduce inclusiv gaze naturale în porturile LNG  din Grecia.
Reporter: Şi o clarificare, pentru că vorbim totuși despre gaze de import, spuneați dumneavoastră, Azer, gaz lichefiat, costurile cum vor fi pentru aducerea acestor gaze de import?
Virgil Popescu: Costurile sunt în piață. Piața dictează, până la urmă, costurile. Evident că fiecare dintre noi nu vrem să ne mai reflectăm la hub-ul de la Viena. Hub-ul de Viena este clar invadat de gaze rusești. Când spun invadat, vorbesc inundat de gaze rusești, este un hub al gazelor rusești. Nu vrem să depindem de prețul și de tendințele de preț care sunt impuse de către gazul rusesc și ne uităm la hub-ul din Olanda, la TTF. Când vă uitați așa și vedeți cotația TTF, vorbim de gazul care se vinde pe bursele olandeze şi acela este prețul pieței. Că este spot, că este la trimestru, că este la o lună, că este pe termen mediu la un an, la trei ani, veți vedea pe bursele olandeze prețurile. Acelea vor fi prețurile cu care se va tranzacționa gazul natural în Europa.
Reporter: Bună ziua. Ca să încheiem subiectul gazelor, vă așteptați ca mâine, la discuțiile de la Sofia, să aveți o decizie legată de, nu știu, gazul lichefiat sau gazul din Azerbaidjan?
Virgil Popescu: Decizii avem luate deja. Discutăm cu colegii bulgari, greci, turci, azeri, pentru că vin toți. De foarte mult timp acest…
Reporter: Decizii din partea vânzătorilor, vă întreb.
Virgil Popescu: Noi trebuie să găsim cele mai bune soluții pentru toată regiunea, toată regiunea balcanică și aprovizionarea o vom face, sigur, pe acea platformă împreună, toți. Eu sunt convins că vom ajunge în foarte scurt timp la decizii.
Reporter: Mâine sau în viitor?
Virgil Popescu: Lăsați-ne să vedem cum decurg lucrurile de mâine. Noi am făcut pași foarte mulți și înainte de a avea această întâlnire regională, fiecare stat membru. M-am întâlnit cu colegul meu grec, de exemplu, în Israel, când am fost separați în Israel și ne-am întâlnit acolo și discutam; m-am întâlnit cu colegul bulgar în Azerbaidjan. Am făcut pași şi separați. Acum e momentul să strângem rândurile împreună, să punem pe masă fiecare ce a făcut şi să luăm o decizie comună.
Reporter: În legătură cu țițeiul, înțeleg că importăm 70% din consum. Cât este gaz rusesc și…?
Virgil Popescu: Ţiţei.
Reporter: Țiței. Da, scuze. Şi cât se procesează în rafinăria deținută de compania rusească?
Virgil Popescu: Deci din total 70, grosso modo jumătate-jumătate, dar cred că 30% rusesc, 40% este țiței kazah. Rompetrol este, totuși, cea mai mare rafinărie și are țiței din Kazahstan. Kazahstan nu este supus sancțiunilor și nici nu are de ce să fie supus sancțiunilor, deci vorbim de o treime de țiței rusesc, în principal este în rafinăria cred că a Lukoil-ului din Petrotel și poate puțin, dar cred că nu va mai fi cazul, în completare pentru cei de la Brazi.
Reporter: Deci 30% din consum trebuie peste șase luni să găsim o modalitate de înlocuire sau…
Virgil Popescu: Eu cred că deja companiile și-au găsit aceste soluții, în așa fel încât să nu mai depindă peste câteva luni, nu șase luni, să așteptăm termenul final.
Reporter: Înțeleg că și în cazul țițeiului din Kazahstan există o problemă: infrastructura folosită depinde de Rusia, se află pe teritoriul Rusiei.
Virgil Popescu: Nu. Acolo este un terminal internațional, în portul Novorosiisk din Rusia, iar țițeiul din Kazakhstan nu este supus sancțiunilor, deci vorbim de originea țițeiului, nu de țara de tranzit.
Reporter: Dar Rusia ar putea să ia o măsură care să…
Virgil Popescu: Acum, sunt convins că colegii noștri din Kazahstan își vor găsi modalități prin care să aducă țițeiul lor, pe care îl produc, în rafinăria pe care o deține.
Reporter: Țițeiul din zona aceea de est este adus cu nave, pe Marea Neagră?
Virgil Popescu: În general, tot țițeiul, în afară de cel care este produs în România, este adus pe Marea Neagră, în oil terminal, în terminalul Petromidiei, este adus pe Marea Neagră și apoi Conpet-ul, prin rețeaua de conducte pe care o deține, îl duce, îl transportă în țară.
Reporter: Costurile de transport au crescut, în condițiile de securitate actuale?
Virgil Popescu: Acum, cred că aceste întrebări punctuale de micro management ar trebui să le puneți companiilor importatoare din piață. Știu ca și dvs. că e posibil să crească, dar nu am date certe cu cât, sau ce, sau cum. Pot fi lucruri speculative sau pot fi lucruri reale.
Reporter: Bun. Atunci o ultimă întrebare. Ca ministru al energiei, credeți că e posibilă o penurie a produselor, a carburanților în perioada următoare?
Virgil Popescu: Nu! Şi v-am răspuns direct, nici nu v-am lăsat să terminați întrebarea. Nu! Exclud așa ceva.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Am și eu două completări la întrebările colegei mele. Referitor la alte surse, vorbim despre petrolul din Rusia, că se discută deja despre alte surse, spuneați că și la nivel european se poartă această discuție. V-aș întreba și care sunt?
Virgil Popescu: Vorbim de petrol sau de ce anume?
Reporter: Vorbeam de petrol, da.
Virgil Popescu: Păi sunt țările OPEC. Acolo sunt grupați producătorii de petrol. Avem sursa Kazahstan, cu care suntem în discuții, am auzit de cei de la OMV că au discutat cu cei din Azerbaidjan să importe din Azerbaidjan, petrol din Azerbaidjan, asta vorbind de țările din zonă; în rest, știți că am fost și în Arabia Saudită. Există surse suficiente de aprovizionare. Vă pot spune, colegii polonezi au încheiat un contract cu Arabia Saudită, dacă nu mă înșel, am citit în presă, 10 milioane de tone pe an, deci există surse. Nu se pune problema că nu există aceste surse pe piață. Petrolul e mai ușor de adus decât gazul. Dacă nu ai conducte sau terminale exacte, e cam complicat cu gazul natural.
Reporter: Referitor la infrastructura cu Kazahstan, nu s-a pus problema dacă cumva Rusia închide pur și simplu terminalul. E adevărat, e vorba doar de tranzit, dar dacă cumva se ia decizia să se închidă terminalul, până la urmă ar avea vreun impact?
Virgil Popescu: Eu cred că sunt alternative.
Reporter: Deci mai avem o altă rută prin care să aducem?
Virgil Popescu: Eu v-aș ruga să puneți această întrebare colegilor de la Rompetrol. Vă spun cu certitudine că sunt și alte alternative, dar nu pot să le spun eu, aduceți pe acolo sau acolo. Fiecare companie își face strategia, dar sunt convins că rafinăria de la Constanța, Rompetrol va avea țiței și va funcționa.
Reporter: Dați asigurări că totul e în regulă cu gazele și cu petrolul. Pe de altă parte sunt șoferi români care trec granița cu Ungaria pentru a-și face plinul de acolo, au prețuri mult mai mici.
Virgil Popescu: Acum, fiecare țară își face politica de preț. Nu știu, în Ungaria prețul era plafonat. Nu știu dacă a rămas acel plafon. Fiecare țară își face politica de preț. Politica de preț pe carburanți nu este făcută de Ministerul Energiei. Nu are nicio autoritate sau competență să stabilim prețul la pompă. Competența noastră este să ne asigurăm că este stocuri. Reducerea taxelor ține de competența Ministerului de Finanțe.
Reporter: Când vor scădea totuși, că tot cresc prețurile la stații.
Virgil Popescu: Știți, am mai văzut pe cineva care spunea că au crescut peste nouă lei. Eu nu am văzut prețuri la motorină peste nouă lei, am văzut 8,30; 8,50; 8,40 în aceleași şi șapte și ceva, 7,70; 7,60; 7,80 la benzină. Acum ca să scădem prețurile, trebuie umblat în zona de fiscalitate, în zona taxelor pe care le încasează statul și rugămintea mea este să îmi adresați întrebări de competența Ministerului Energiei.
Reporter: Ați anunțat că în acest an vom avea primele gaze din Marea Neagră exploatate de americanii de la Black Sea Oil. Pe de altă parte, citesc astăzi că proiectul Legii Offshore nu îi mulțumește, cel puțin pe aceștia. Susțin că nu sunt eliminate anumite nemulțumiri din acest proiect. În ce stadiu…?
Virgil Popescu: Dacă puteți fi mai concret.
Reporter: Da. Pe profit.ro este o informație, o declarație a CEO-ului Black Sea Oil and Gas, care spune: „Evaluarea prețului noii Legi Offshore ne arată că aceasta nu elimină taxa pe veniturile suplimentare, care a blocat proiectele offshore din platoul continental românesc al Mării Negre în ultimii ani” și este de părere că actualul proiect de modificare a legii lasă deschisă posibilitatea de a continua demersurile pentru arbitraj. Întrebarea este, mai scoatem gaze?
Virgil Popescu:  Eu sunt convins ca vom scoate gaze din Marea Neagră. Eu sunt convins că cei de la Black Sea Oil and Gas, în ciuda acestei declarații, vor scoate gazele din Marea Neagră exact așa cum v-am spus, în a doua jumătate a anului viitor și, evident, fiecare companie dorește să își maximizeze profiturile. Venitul suplimentar a fost eliminat pentru toate prețurile, toate prețurile de vânzare sub 85 de lei. În rest, a rămas același tip de impozitare.
Reporter: Deci, când vom avea primele gaze din Marea Neagră?
Virgil Popescu: În a doua jumătate a anului acesta, dacă am zis cumva viitor, am greșit.
Reporter: Aţi spus viitor.
Virgil Popescu: A anului acesta. Am făcut deja recepția la lucrările din perimetrul celor de la Black Sea Oil and Gas şi sunt convins că după 1 iulie rămâne să ne comunice dânșii exact data. Deja se fac teste de intrare în sistemul național de transport a gazelor naturale. Opțiunea de a merge la un arbitraj, e opțiunea fiecărei companii.
Reporter: Şi proiectul Legii Offshore în ce stadiu e acum?
Virgil Popescu: Legea Offshore are avizul Consiliului legislativ și am văzut pe site-ul Senatului 11 mai termen de depunere. Săptămâna viitoare este a amendamentelor, după care intră în Comisie.
Reporter: Dacă îmi permiteți o precizare aici. Ieri, în Consiliul economic și social reprezentanții patronatului Concordia, din care face parte și Federația de Petrol și Gaze, spuneau, de asemenea, că au o serie de nemulțumiri, inclusiv acea deductibilitate legată de investiții. Spuneau că e prea puțin 40%, ar trebuie să fie măcar 60%.
Virgil Popescu: Sigur, respect dreptul fiecărei companii sau asociații patronale de a încerca să câștige cât mai mult pentru companiile lor. Și dânșii trebuie să respecte dreptul statului de a încercat să facă un echilibru, iar eu cred că creșterea de la 30% de deductibilitate la 40% este ok și echitabilă.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Odată cu renunțarea treptată la gazul rusesc, cât de posibil este un nou șoc în prețurile combustibililor din piață? Adică, vedem că prețurile nu au scăzut, chiar dacă la un moment dat ajunsesem cu prețul petrolului pe bursă la nivelul dinainte de război, însă…
Virgil Popescu: Vă contrazic un pic. Prețul pe bursă al petrolului n-a scăzut sub 101, 102 dolari niciodată anul acesta. Deci, nu a mai ajuns la 60, la 70, la 80 cum era la sfârșitul anului trecut.
Realizator: Da, dar am spus înainte de război. Şi ştim că de la începutul războiului şi până acum a crescut cam cu un leu și 50 de bani litrul de motorină.
Virgil Popescu: Prețul pe bursă, dacă vă uitați pe bursa petrolului, a oscilat așa. A avut și un maxim de 111, după care a coborât și la 101 în timpul războiului. După care iar s-a dus la 103, 102, 105, 103. Deci, oscilează la aceste limite. Maximul pe care l-a avut, probabil l-a începutul războiului, 111, după care a scăzut.
Reporter: Da, dar ideea era că nu vedem şi la pompă nicio oscilație, nu vedem nimic.
Virgil Popescu: Toate oscilațiile acestea, în mod normal, ar trebui să apară. Modificările ar trebui să apară într-o perioadă de o săptămână, perioada de aprovizionare cu noul preț al petrolului. Cred că dacă lucrurile astea s-au întâmplat, alte instituții ale statului ar trebui să verifice acest lucru, să vedem dacă prețul pompei a urmărit exact oscilația petrolului.
Realizator: Dar este posibil ca în cazul în care renunțăm la această sursă de aproape 30% din necesarul nostru, să vedem cum prețul la pompă va crește poate chiar cu un leu?
Virgil Popescu: Eu nu cred în creșteri spectaculoase pe termen scurt și mediu a prețului petrolul. Pot crede în prețuri speculative pentru o zi, două, cum a fost prețul gazului natural, care a sărit foarte mult când Putin a făcut anunțul cu rublele, după care, în două zile, s-a dus înapoi. Și, după cum v-am spus, tendința de reflectare a prețului petrolului în prețul benzinei și motorinei are o perioadă latentă, așa, de timp și atunci se ajunge la un preț mediu. Deci, nu cred în creșteri spectaculoase ale prețului pe piață al petrolului, pentru că până la urmă există o cerere și ofertă și trebuie să și cumpere cel care /…/.
Reporter: Înțelegem că nu credem, dar în același timp s-a întâmplat. Am văzut că într-o singură zi a crescut cu un leu. În acea zi în care toată lumea s-a panicat, toată lumea a mers să cumpere. S-a cumpărat cu nouă lei și puțin motorina, a scăzut cu 30 de bani, dar cei aproximativ /…/
Virgil Popescu: Nu, atunci a fost o speculație pe piață. V-am spus că, după părerea mea, a fost un război hibrid, făcut și întreținut, și s-a încercat o destabilizare. Nu a reușit acea destabilizare.
Reporter: Sunteți la curent cu cele două anchete cu privire la facturile mărite?
Virgil Popescu: Acum, anchetele Parchetului sunt anchetele Parchetului. Cred că nici dumneavoastră nu sunteți, nici eu nu sunt, și nu e normal să fim la curent cu ce fac procurorii.
Reporter: Am înțeles! Vă mulțumesc!
Reporter: Domnule ministru, v-aș ruga o scurtă clarificare legată de carburanți. Ați spus colegului meu că fiecare țară își face propria politică de prețuri. Ce înseamnă mai exact acest lucru?
Virgil Popescu: Politica de prețuri a Ungariei – am spus-o – în timpul campaniei electorale, nu mai știu dacă e aceeași: a plafonat prețul. Plafonarea prețului a dus la penurie. Penuria a însemnat cozi în Ungaria. Asta înseamnă!
Reporter: Iar la noi s-a discutat tot despre o eventuală soluție similară, dar s-a renunțat.
Virgil Popescu: Repet, toate lucrurile legate de partea de reducere a accizei sau de reducere a TVA-ului, a fiscalității nu sunt în sarcina Ministerului Energiei și nu vreau să mă pronunț pe ele, pentru că nu fac eu bugetul.
Reporter: Ca să clarificăm, că v-ați referit la fiscalitate /…/
Virgil Popescu: Absolut, la fiscalitate m-am referit.
Reporter: Bună ziua. Ne-ați vorbit deja despre cât la sută din consum este petrol rusesc. Aș vrea să ne spuneți puțin, pentru că ne-ați spus și câteva dintre sursele alternative, aș vrea să vedem și cu cât e mai scump, de exemplu, petrolul pe care am putea să-l luam din Kazahstan?
Virgil Popescu: Acum, petrolul din Kazahstan nu este mai scump decât petrolul care vine acum din Kazahstan. Kazahstan este un furnizor de petrol în continuare pentru KazMunayGas, pentru Rompetrol. După cum știți, statul român nu deține nicio rafinărie, nu are nicio companie deținută majoritar. Mai avem 20 % din Petrom. Deci, nu am acces la datele, la contractele Ministerului Energiei pe care le au companiile. Deci, nu mă întrebați lucruri de preț la care nu avem acces, pe companii care sunt private, 100% private sau majoritar private.
Reporter: Dar, bănuiesc că din discuțiile cu specialiștii, din poziția de ministru al energiei, știți deja cum vor arăta lucrurile. Și ne întrebăm, în acest context, dacă prețurile vor crește la /…/
Virgil Popescu: Prețurile sunt prețurile de pe bursă! La acelea avem toți acces. Acelea sunt cotațiile. Cotațiile Ural, cotațiile de pe bursă. Uitați-vă pe bursă și vedeți!
Reporter: Vă întreb dacă o să ne așteptăm în continuare să crească prețul petrolului?
Virgil Popescu: Eu am văzut ieri că au fost mai mici. Astăzi poate a fost mai mult. Deci, eu vă spun. Haideți să încercăm să nu speculăm că – Gata, prețul petrolului va crește! Haideți să nu facem speculații! Haideți să urmărim! Și, v-am zis, ce se întâmplă o zi, a doua zi poate fi dat înapoi. Trebuie să ne uităm pe un termen mai de câteva zile, o săptămână – două, să vedem dacă este o tendință în piață sau există, pur și simplu, speculații, pentru faptul că Comisia Europeană a anunțat sau va anunța ceva.
Reporter: Și, ultima mea întrebare, dacă îmi permiteți. De ce Guvernul nu și-a propus să deconteze 50 de bani pe litru de carburant și pentru populație și doar pentru companii?
Virgil Popescu: Vă rog în continuare să nu puteți aceste întrebări. Deci, vorbim de lucruri de fiscalitate, nu mi le puneți!
Reporter: Dar, dumneavoastră credeți în eficiența unei astfel de măsuri?
Virgil Popescu: Vă rog frumos ca aceste întrebări să le puneți colegilor mei care se ocupă de acest lucru!