Virgil Popescu: Mulțumesc. Da, astăzi, în ședința de guvern am aprobat proiectul de lege cu privire la transpunerea Directivei 2018/1581 a Comisiei Europene, o directivă care va modifica Legea 85/2018 a rezervelor obligatorii de țiței ale României. Practic, transpunem directiva europeană, am solicitat procedură de urgență Parlamentului pentru a putea a fi aprobată cât mai repede, România fiind într-o procedură inițială de punere în întârziere. Practic, directiva modifică metoda de calcul a obligațiilor de stocare, fiecare stat membru având o obligație de stocare a rezervelor energetice, a rezervelor de țiței. Practic, se stabilește o uniformitate la nivelul Uniunii Europene, în sensul că stocurile minime se constituie cel mai târziu la data de 1 iulie a fiecărui an calendaristic și se mențin în mod continuu, o perioadă de 12 luni calendaristice, până la data de 30 iunie a anului următor, o operativitate în stabilirea și verificarea lunară a numărului de zile de îndeplinire a obligației de stocare și dispunerea de măsuri operative pentru completarea nivelului minim de stocuri, dacă este cazul, precum și majorarea la 1.000 de tone a pragului de la care se introduce obligația constituirii și menținerii stocului. Este o lege obligatorie, care intră în preocuparea continuă a guvernului, cu privire la asigurarea stocurilor de țiței și produse petroliere a României și a obligației sale, ca stat membru în Uniunea Europeană.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Vă rog, dacă aveți întrebări pentru domnul ministru al energiei.
Reporter: Bună ziua. Dacă ne puteți spune, până la urmă, dacă s-a început lucrul la Ministerul Energiei pentru acel plan, astfel încât să reducem consumul cu 15% de la data de 1 august.
Virgil Popescu: Evident că lucrăm la Ministerul Energiei la acest lucru, dar ar trebui să facem niște distincții. În 26 iulie s-a aprobat în consiliul de miniștrii al energiei acest nou regulament european, care începând cu 1 august dă dreptul voluntar fiecărui stat membru să facă o posibilă reducere cu 15%. De la voluntar la obligatoriu se va trece în condițiile în care Comisia Europeană va lua o decizie de a ridica nivelul de stare de alertă la nivel european dacă trei state membre solicită acest lucru Comisiei Europene. Deci nu vorbim de o reducere cu 15%. Nu vedem în acest moment motive pentru a reduce cu 15%. Gradul de umplere al depozitelor noastre a depășit 59%, suntem la 59,48%, respectiv un miliard 823 de milioane de metri cubi de gaze naturale. În același regulament se spune că există niște grade de flexibilitate, adică dacă se depășesc țintele intermediare, ținta noastră intermediară la 1 august era de 46%, diferența se scade dintr-o posibilă reducere. Se scade, de asemenea, dintr-o posibilă reducere, cantitatea de gaze naturale aferente clienților neenergetici la nivelul anului 2021. Nu vedem în acest moment de ce ar trebui să avem o reducere, fiind vorba de o reducere voluntară /…/.
Reporter: Când ne puteți spune când va fi gata acest plan până la urmă al României?
Virgil Popescu: Se lucrează la acest plan. Așteptăm în continuare de la Comisia Europeană modul de calcul, pentru că în regulament nu a fost precizat. A rămas că în două-trei săptămâni de zile Comisia Europeană trimite statelor membre modul de calcul al acestei reduceri. Când avem și modul de calcul, noi lucrăm în paralel, suntem în contact permanent cu reprezentanța de la Bruxelles, cu atașații noștri pe energie și cu cei din DG-Energy și lucrăm împreună.
Reporter: Și doi. Dacă aveți cumva vreo analiză la Ministrul Energiei sau intenționați să faceți pe suprataxarea profiturilor companiilor.
Virgil Popescu: Suprataxarea profiturilor nu este în obiectul de activitate al Ministerului Energiei. Taxele și impozitele sunt în arealul altui minister. Nu ne suprapunem competențele. Nici nu am avea de ce să facem. De altfel, cred că astăzi în ședința de guvern ați văzut, premierul a rugat Consiliul Concurenței, ANR, Ministerul Energiei, ANAF să se uite pe piața zilei următoare dacă există tranzacții speculative cu privire la prețul energiei.
Reporter: Şi ultima mea întrebare, dacă îmi permiteți. În ce stadiu suntem cu plățile către furnizori pe acea ordonață de urgenţă?
Virgil Popescu: Absolut toate plățile care au venit de la autoritatea de reglementare sunt plătite sau sunt pe circuitul de plată, pentru că sunt verificate de către autoritatea de reglementare. Estimăm că ne vom închide pe schema de compensare în noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, deci practic pe prima schemă de compensare, în jur de două miliarde și jumătate, trei miliarde, cu sub bugetul pe care l-am estimat. Toţi aceşti bani au venit practic din dividendul suplimentar al Hidroelectricii.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Estimarea pentru ce ar putea să însemne decontările pentru anul acesta, că tot vă întreba Alex de ce s-a întâmplat până în martie? Ştiu, nu s-a depus încă cererile, înțeleg, pentru aprilie.
Virgil Popescu: Au început să se depună cererile pe luna aprilie. Așteptăm să finalizăm luna aprilie, care probabil va fi în perioada imediat următoare, ca să vedem ce am estimat față de realitatea lunii aprilie, după care vom lua o decizie. Vom veni și vom spune public. Dar, haideți să vedem… Au început depunerile de o săptămână de cereri pe luna aprilie, aceeași procedură, pe platforma autorității de reglementare. Ele sunt verificate și apoi ce este verificat ne este transmis spre plată.
Reporter: Şi procedura la asta ce înseamnă, că Ministerul Finanțelor, acum la rectificarea bugetară, nu trimite niște bani către Ministerul Energiei astfel încât să aveţi până în noiembrie?
Virgil Popescu: Vom avea cu certitudine pe rectificarea bugetară o parte din bani pentru a face plățile pentru lunile care urmează, din aprilie, mai, iunie.
Reporter: Şi acea estimare cu 40 de miliarde făcută de ANRE…
Virgil Popescu: Nu ştiu de unde…
Reporter: Asta vreau să vă întreb şi eu, s-a redus după aia la 20 de miliarde. Ce s-a întâmplat de fapt acolo, adică până la urmă cum vă explicați aceste cifre care au fost…?
Virgil Popescu: Eu nu am văzut acest lucru, nu mă întrebați pe mine pe alte speculații.
Reporter: Dar la minister aveţi cumva o estimare cât ar putea să ne coste anul acesta toate aceste decontări către furnizori?
Virgil Popescu: Estimările bugetare sunt făcute de către Ministerul de Finanțe.
Reporter: Da, dar acum e strict de dumneavoastră și dumneavoastră o să faceți plăţile.
Virgil Popescu: O să vedem luna aprilie și o să vedem estimarea lunii aprilie față de realitatea lunii aprilie, să zicem așa, estimatul față de realizatul lunii aprilie.
Reporter: Şi în opinia dumneavoastră, acea discuție legată de reglementarea pieței se va discuta în coaliție și veți participa cu siguranță. Cum ar putea să fie tranșat, adică există loc în acest moment încât să interveniți mai mult în piață acum, cât este valabilă această ordonanță sau din aprilie, cum?
Virgil Popescu: Deci, această ordonanță este în vigoare, prețul la gaze naturale este un preț reglementat. Ce înseamnă preț reglementat? Înseamnă că producătorii au obligația, scrie în ordonanță, să vândă la un preț anume, respectiv 150 de lei, deci l-am reglementat către furnizorii clienților casnici. L-am reglementat deja. Mai mult, producătorii au obligația să vândă cu 250 de lei gazul natural către producătorii de energie electrică și termică. Și acolo este reglementat pentru clienții casnici. Avem deja pe gaze naturale o piață reglementată.
Reporter: Și, atunci, de ce social-democrații insistă cu această… Ei vor să meargă mai departe cu ideea de reglementare întreagă a pieței.
Virgil Popescu: Nu, nu, vorbim de piața energiei electrice, iar eu am spus că este o decizie pur politică a coaliției și o să discutăm în coaliție.
Reporter: Domnule ministru, social-democrații își doresc ca această reglementare a pieței energiei și gaze să intre în vigoare din septembrie. Este posibil procedural acest lucru?
Virgil Popescu: Eu am mai spus, reglementarea pieței, după o eventuală decizie politică, nu o face guvernul. Este făcută de către Autoritatea de Reglementare în Energie. Așa scrie în lege.
Reporter: Dar ea ar putea să aibă loc în septembrie, mai sunt doar câteva luni…
Virgil Popescu: Vă rog să întrebați…
Reporter: Dumneavoastră, ca ministru, ați susține această variantă?
Virgil Popescu: Eu susțin orice decizie politică pe care coaliția o ia.
Reporter: Aș mai vrea să vă rog să ne spuneți cât timp ne-ar ajunge gazele pe care, în momentul de față, le avem în depozit. Știm că avem în jur de 57% gaze în depozit. Ce înseamnă acest lucru, dacă ținem cont de consumul pentru lunile de iarnă? Cât acoperim?
Virgil Popescu: 59,48%, am spus înainte, este în dimineață aceasta cifra, un miliard 828. Mergem într-un ritm accelerat cu stocarea gazelor naturale, ținta la 1 august era 46%, ținta la 1 septembrie era 57%, deja suntem la 59,48%. Depășim și cifra din luna septembrie. Estimez că la 1 noiembrie vom avea peste 80% gaze naturale, ceea ce ne va asigura confortul iernii. Am văzut că premierul a spus aseară și am spus-o de fiecare dată: românii nu au de ce a se teme că nu vom avea gaze naturale în această iarnă.
Reporter: Domnule ministru, ce înseamnă, concret, aceste cifre pentru oamenii de acasă? Câte luni de consum ar putea acoperi, dacă ne gândim totuși la o iarnă ca cea a anului trecut?
Virgil Popescu: Păi, haideți să luăm un calcul. Am avut anul trecut două miliarde 400 de milioane, adică aproape 80%, din trei miliarde, 80% în depozite, și am rămas după această iarnă cu 700 de milioane în stoc. Cred că v-am răspuns la această întrebare.
Reporter: Totuși, România încearcă să cumpere în continuare gaz. Spre deosebire de anul trecut, cât de mari sunt costurile, pentru că în momentul de față nu se mai vorbește despre prețul la care îl cumpărăm, ci pur și simplu țările europene vor să găsească gaz pe piață.
Virgil Popescu: Prețurile sunt pe cotațiile internaționale. Ele sunt publice și le vedem de fiecare dată, iar negocierile sunt pur comerciale între companii.
Reporter: Spre deosebire de anul trecut, cât de mari sunt? Cât de mult plătește statul român acum?
Virgil Popescu: Statul român nu are contracte la nivel statal, companiile românești au contracte, iar companiile au contracte, credeți-mă, care respectă secretul comercial. Nu pot eu, ca ministru, să vin să spun și nici nu aș avea de unde să am aceste date ale companiilor, chiar dacă sunt deținute majoritar, cum este compania ROMGAZ. Există ordonanţa 109 a conducerii corporative, care nu permite ministerului sau oricărui alt acționar să intervină în actul administrativ şi nu ar fi normal ca, de exemplu, eu să ştiu un preţ, să-l spun public şi alte companii care sunt concurente pe piață să afle prețul fiecăruia.
Reporter: Preţul la pompă într-adevăr a scăzut, însă vorbim despre o scădere nu tocmai semnificativă. Guvernul ia în calcul şi alte măsuri? S-ar putea ca această compensare de 50 de bani să mai fie însoțită de alte măsuri, care să vină în sprijinul oamenilor?
Virgil Popescu: Prețul la pompă a ajuns sub prețul la care începuseră scumpirile. Trecând pe lângă o stație de carburant am văzut astăzi 7,70 şi ceva de lei prețul benzinei, a ajuns sub preţul de 7,80, care era când a început această… Am spus-o şi o s-o spun în continuare, nu aş vrea să fac predicții şi nimeni nu poate face predicții într-o piaţă foarte volatilă. Vă pot spune că doar din analize am observat că e o scădere a cererii de petrol, dar asta poate fi pe termen scurt, nu poate fi estimat, deci nu-mi cereţi să fac predicții, pentru că nu pot să fac predicții.
Reporter: Avem deja o lună de când am avem această măsură în vigoare, de 50 de bani compensare la pompă. Cum vi se pare măsura, pentru că mulţi spun că sunt nemulţumiţi?
Virgil Popescu: Măsura a fost poate la început aţi privit-o cu neîncredere, crezând că nu vor accesa la ea companiile. Este o măsură voluntară şi s-a văzut că acest parteneriat guvern-industrie a funcționat şi prețurile au scăzut şi în momentul când au scăzut şi cotaţiile, a scăzut şi preţul la pompă.
Reporter: Am o ultimă întrebare, vă rog. Primarul general, Nicuşor Dan, a venit la minister. Aţi avut întâlniri în pregătirea sezonului de iarnă?
Virgil Popescu: Eu nu am avut întâlnire cu dl primar.
Reporter: S-a întâlnit cu alţi reprezentanți ai ministerului.
Virgil Popescu: Deci avem discuție permanentă la nivelul direcțiilor de specialitate. Nu ştiu dacă a venit dl primar sau nu.
Reporter: A venit. Dl primar a mers acolo. Vă rog să ne spuneți: bucureștenii în iarna care vine vor avea aceleași probleme, adică lipsa apei calde, de asemenea vom plăti mai mult pentru căldură, dar totuși vor avea căldură în calorifere.
Virgil Popescu: Cred că întrebarea aceasta ar trebui s-o puneți primarului general. Întreaga rețea de distribuție a energiei termice şi de transport, plus distribuția la nivelul centralelor de cvartal sunt în proprietatea Primăriei Municipiului București.
Reporter: Şi totuşi, primarul general spune de fiecare dată că are nevoie de sprijinul guvernului pentru a face investițiile necesare.
Virgil Popescu: Cred că, totuşi, Primăria București e cea mai bogată primărie din ţară şi cred că a avut sprijinul cel puţin al Ministerului Energiei prin ELCEN şi îl va avea în continuare şi bucureștenii îl vor avea în continuare să li se furnizeze agentul termic. Problema Primăriei Capitalei şi a Termoenergeticii este că trebuie să-şi achite datoriile către ELCEN.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aveți vreo recomandare pentru consumatorii casnici în această perioadă ca să reducă și ei consumul de energie?
Virgil Popescu: Eu n-aș zice recomandare. Am spus și aseară la un post de televiziune, cred că ar trebui și noi să ne obișnuim să facem așa un minim efort de economisire, să închidem un bec într-o cameră în care nu mai suntem, să nu ținem apă caldă dată drumul dacă nu este cazul. Am văzut că toate statele europene fac acest lucru. Este adevărat, cel puțin eu provin din generația din ’68, o generație care a trecut prin epoca comunistă și a suferit din cauza multelor restricții cu privire la energie electrică, la încălzire, dar cred că ar trebui să ne obișnuim și să ne schimbăm ușor mentalitatea. Pas cu pas se face totul. Sigur, că orice economisire a consumului duce la o economisire a cheltuielilor proprii, a bugetului propriu al familiei și până la urmă ne aduce și mai mulți bani în buzunare.
Reporter: Sunt state care au luat ca măsură pentru a reduce consumul de energie stingerea reclamelor luminate seara. Credeți că și România se poate ajunge la…?
Virgil Popescu: Când ești dependent 100% de import, nu neapărat de import din Federația Rusă, dar de import, cum sunt multe state europene, cu procent mare de import din gaz rusesc, sigur că te gândești la toate măsurile. Eu am spus-o: România este mai puțin dependentă, poate dintre cele mai puțin dependente state de import. Vorbim de import. Îşi poate asigura gazul natural pentru populație din producția proprie, așa că nu cred că se pune această problemă, dar asta, repet, nu înseamnă că nu ar trebui toți dintre noi să încurajăm și să începem să ne schimbăm modul comportamental. Mulțumesc.
Reporter: Chiar în completarea acestei întrebări, dacă se poate. Apropo de acest consum redus poate pe care ar trebui să-l luăm și noi în considerare. Instituțiile publice cu un consum redus de energie electrică, spre exemplu, tot exemplul altor state l-aș lua, nu ar fi un exemplu pe care ar putea să-l dea statul acum? Nu neapărat că e nevoie, nu e obligatoriu. Poate să fie voluntar și să facă parte dintr-o strategie de la Ministerul Energiei?
Virgil Popescu: Sigur că instituțiile publice ar putea. Putem fi parte a unui grup de lucru, dar până la urmă clădirile publice și instituțiile publice, primăriile, descentralizarea la nivel este apanajul și iar intrăm peste politica Ministerului Dezvoltării, altui minister. Împreună sigur am putea să facem un efort comun. Și acum am putea stinge mai multe becuri, dar cred că nu ne-am mai putea vedea. Totul trebuie gândit într-un echilibru.
Reporter: Tocmai ca o strategie. Asta mă gândeam, o strategie a statului până la urmă.
Virgil Popescu: Da, împreună cu Ministerul Dezvoltării, sigur că da. O strategie de eficiență energetică la noi se lucrează și lucrăm împreună cu Ministerul Dezvoltării la acest lucru.
Reporter: Mulțumesc.
Virgil Popescu: Mulțumesc.