Sistemul Porțile de Fier I, una dintre cele mai mari construcții hidrotehnice din Europa, aniversează astăzi, 16 mai 2016, 44 de ani de la inaugurare. Construcția celui mai ambițios proiect de exploatare a potențialului hidroenergetic al Dunării s-a realizat împreună cu statul sârb, a început în 7 septembrie 1964 și a fost finalizată pe 16 mai 1972. Potrivit estimărilor, numărul persoanelor angrenate în construcția acestui proiect a atins 10.000 de oameni.
Discuțiile pentru începerea construcției s-au purtat încă din anul 1955. Statul român a prezentat ideea liderului iugoslav Iosif Broz Tito, iar la 7 septembrie 1964, Gheorghe Gheorghiu Dej şi Iosif Broz Tito au participat la punerea pietrei de temelie la Porţile de Fier I.
(16 mai 1972 , Hidrocentrala de la Porțile de Fier, Sursa: Comunismul în România)
Prin construcţia Hidrocentralei Porțile de Fier I a fost creat și lacul de acumulare cu un volum de peste 2 miliarde de metri cubi şi o lungime de 120 de kilometri. Acesta include în principal zona Defileului Dunării cuprins între localităţile Baziaş şi Orşova. Pentru a putea fi realizată această construcție a fost necesară strămutarea de vetre și inundarea insulei Ada-Kaleh.
(1970, 10 februarie, Șantierul Hidrocentralei Porțile de Fier, Comunismul în România)
Odată cu realizarea Sistemului Porțile de Fier I, diferența între nivelul biefului amonte și aval de baraj este de 20-35 de metri, în funcție de debitele Dunării. Capacitatea de trafic anual pentru ambele ecluze este cuprinsă între 37,2 milioane de tone și 52,4 milioane de tone. Lungimea totală a barajului este de 1.278 de metri, dintre care barajul deversor are 441 de metri, căderea nominală a apei fiind de 27,17 metri.
(Șantierul Porțile de Fier, Sursa: Comunismul în România)
Porţile de Fier I este cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre, cu o puterea instalată totală de 2.235 de MW. Această capacitate este operată în mod de egal de partea română şi de partea sârbă. Astăzi, Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier administrează sistemele hidroenergetice și de navigație Porțile de Fier I și Portile de Fier II de pe Dunăre, dar și o centrală suplimentară cu două hidroagregate situata pe bratul Gogosu. Cu cei 1458,4 MW ai săi, Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier este sucursala cu cea mai mare putere instalată din Hidroelectrica.
(Porțile de Fier, Sursa: Comunismul în România)
(Porțile de Fier, Sursa: Comunismul în România)
(Hidrocentrala de la Porțile de Fier, Stația de 400 kw, Sursa: Comunismul în România)
(1972, Barajul hidrocentralei de la Portile de Fier, Sursa: Comunismul în România)
(Lucrările de montare blindaj aspirator la Porţile de Fier I, Sursa: Adevarul.ro)
(Armare gură de aspiraţie turbina nr. 4, Sursa: Adevarul.ro)
(Armarea pilelor din baraj, Sursa: Adevarul.ro)
(Excavaţii sub nivelul Dunării, Sursa: Adevarul.ro)
(Executare montaj în uzina electrică, Sursa: Adevarul.ro)
(Montaj aspirator turbină nr. 4, Sursa: Adevarul.ro)
(Montare şi armare aspirator turbinele 3 şi 4, Sursa: Adevarul.ro)
(Ecluza românească din amonte şi şoseaua europeană care străbate defileul, Sursa: Adevarul.ro)
(Hidrocentrala de la Porţile de Fier I, Sursa: Adevarul.ro)
(Pe barajul de la Porţile de Fier I – Djerdap sunt amenajate şi cele două vămi românească şi sârbească, Sursa: Adevarul.ro)
(Un vas de croazieră trece prin ecluza sârbească a barajului de la Porţile de Fier I, Sursa: Adevarul.ro)
(Barajul Porțile de Fier I, Sursa: Adevarul)
(Barajul de la Porțile de Fier, Sursă: libertatea.ro)
(Barajul de la Porțile de Fier, noaptea. Sursă: worldwideromania.com)