Etapa de analiză calitativă a procesului de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030 cu perspectiva anului 2050 continuă joi, 14 aprilie 2016, cu Sesiunea de lucru „Securitate și diplomație energetică”. Lucrările sesiunii vor fi găzduite de Academia de Studii Economice din București.

Dezbaterile se vor desfășura în două secțiuni cu tematici diferite, după următorul program:

8:30 – 9:00 Înregistrare

9:00 – 9:15 Deschidere. Prezentarea obiectivelor sesiunii de lucru, a concepției de organizare și a regulilor de moderare: Radu Dudău

9:15 – 9:30 Prezentarea problematicii securității energetice și a diplomației energetice:

  • Securitate energetică vs independență energetică
  • Dimensiunile internă și externă ale securității energetice și  imperativul armonizării lor
  • Securitate energetică și competitivitate economică
  • Securitate fizică a aprovizionării, competitivitate și  accesibilitatea prețurilor
  • Securitate energetică de termen scurt (crize ale aprovizionării), securitate energetică de termen lung (planificare strategică și acces la resurse)
  • Securitatea energetică a României, între dezvoltarea piețelor de energie și provocările geopolitice regionale și globale
  • Principiile și obiectivele diplomației energetice ale UE
  • Acțiunea de politică energetică externă a României: parteneriate strategice, formate de cooperare, negocierea cu instituțiile europene,  aliați internaționali, principii de guvernanță internațională a energiei.

9:30 – 11:10  Secțiunea I – Moderatori: Radu Dudău și Roxana Apreutesei

11:10 – 11:30  Pauză de cafea

11:30 – 13:30 Secțiunea II – Moderator: Andrei Țărnea 13:30 Masă de prânz

SECȚIUNEA I – Securitatea energetică a României 

Temele de discuție fac referire la orizontul de timp al Strategiei Energetice –  termen scurt (2018), mediu (2020) și lung (2030).

Vă rugăm să justificați succint poziția Dvs;  în cazul în care indicați date statistice, vă rugăm să indicați sursa.  

  1. Care sunt principalele vulnerabilități interne de securitate energetică a României? Care sunt soluțiile și căile de acțiune prioritară?
  2. Care sunt principalele riscuri externe de securitate energetică? Care sunt mijloacele de diminuare a acestor riscuri?
  3. Care sunt punctele forte de securitate energetică națională?
  4. Cum prognozați că va evolua securitatea energetică națională în orizontul anului 2030? Ținând seamă că, în prezent, dependența României de importuri de gaze naturale este de sub 5%, vă rugăm să luați în considerare următoarele scenarii, în orizontul anului 2030:
  • grad de dependență de importuri de 25%;
  • grad de dependență de importuri de 50%.

Care sunt măsurile pe care le considerați adecvate în fiecare dintre aceste scenarii?

  1. Cum situați importanța securității energetice, a solidarității între statele membre, respectiv a încrederii în politica energetică, față de celelalte dimensiuni ale Uniunii Energetice:
  • Securitate energetică, solidaritate și încredere
  • Piață europeană a energiei pe deplin integrată
  • Eficiență energetică în sprijinul moderării cererii
  • Decarbonizarea economiei
  • Cercetare, inovare și competitivitate.
  1. Cum se raportează România la Strategia UE de Securitate Energetică (2014) Cum se raportează România la procesul de formare a Uniunii Energetice? Cât de eficient participă România la acest vast proces de elaborare, care se va desfășura în următorii ani și va fi, probabil, încheiat în jurul anului 2030?  Puteți formula o „linie roșie”, față de care România nu poate face concesii semnificative?
  2. Care sunt, din perspectiva României, aspectele de sinergie între dimensiunile Uniunii Energetice? Care sunt cele în care România poate contribui cel mai eficient?
  3. Apreciați că există riscuri legate de construcția Uniunii Energetice? Pe care dintre dimensiuni? Cum trebuie acționat astfel încât beneficiile să depășească costurile?

SECȚIUNEA II – Diplomația energetică a României 

Temele de discuție fac referire la orizontul de timp al Strategiei Energetice –  termen scurt (2018), mediu (2020) și lung (2030).

Vă rugăm să justificați succint poziția Dvs;  în cazul în care indicați date statistice, vă rugăm să indicați sursa.  

  1. Care sunt/ trebuie să fie principiile și obiectivele de diplomație energetică ale României?
  2. În contextul celor cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice, care sunt/ pot fi punctele forte ale diplomației energetice românești?
  3. Cum este relația dintre diplomația energetică a României și cea a UE? Cum participă România la elaborarea obiectivelor europene de diplomație energetică? Dar la articularea acțiunii energetice externe?
  4. Care sunt parteneriatele strategice ale României în domeniul energiei? Care sunt instrumentele juridice și politice de cooperare energetică regională cu state membre și non-membre UE?
  5. Care sunt formatele regionale prioritare? Care sunt formatele regionale cele mai eficiente? Care sunt principiile internaționale de guvernanță energetică promovate de România?
  6. Cât de importantă este diplomația energetică a României pentru dezvoltarea unor proiecte internaționale de infrastructură energetică?
  7. În perspectiva tendințelor estimate de transformare a pieței naționale de energie către decarbonizare, creșterea ponderii energiei electrice în mixul energetic, creșterea ponderii surselor regenerabile de energie și a măsurilor de eficiență energetică, creșterea ponderii producției descentralizate de electricitate, apreciați că este oportună o schimbare de accent în diplomația energetică românească?
  8. Aspecte instituționale: Cum trebuie realizată planificarea strategică în politica energetică externă? Aveți propuneri de optimizare instituțională, atât în ceea ce privește planificarea strategică, cât și desfășurarea negocierilor?

Departamentul de Comunicare, Ministerul Energiei

Direcția de Relații Publice, Comunicare și Protocol Tel: 021/ 407 99 21 E-mail: comunicare@energie.gov.ro

Unable to display Facebook posts.
Show error

Error: (#4) Application request limit reached
Type: OAuthException
Code: 4
Please refer to our Error Message Reference.