Ministrul Energiei Virgil Popescu a participat astăzi, 27 iunie, la reuniunea Consiliului Energiei, la Luxemburg, în contextul continuării discuțiilor la nivel european cu privire la securitatea aprovizionării cu gaz natural și energie.
Reducerea dependenței de importurile energetice din Rusia reprezintă obiectivul principal al politicii energetice a UE, asumat inclusiv prin planul REPowerEU adoptat de Comisia Europeană la data de 18 mai 2022. Pregătirea pentru iarna viitoare, creșterea eficienței energetice, accelerarea dezvoltării surselor regenerabile, finanțarea proiectelor de infrastructură în domeniul gazului natural cuplat cu sporirea producției domestice și cu diversificarea surselor de aprovizionare reprezintă coordonatele principale ale acțiunilor comune la nivel european.
În cadrul reuniunii, au fost adoptate pozițiile de negociere ale Consiliului European cu privire la două legislații cu rol esențial în eforturile de reducere a dependenței și de decarbonizare din pachetul Fit for 55: revizuirea directivei privind eficiența energetică (EED) și a directivei privind promovare energiei din surse regenerabile (RED).
Revizuirea EED prevede un obiectiv de eficiență energetică la nivelul UE de 9% până în 2030 implementabil prin stabilirea unor contribuții naționale indicative pentru statele membre și acțiuni concrete in sectoare precum clădiri, industrie, încălzire și răcire centralizată.
Obiectivul României în cadrul negocierilor a fost asigurarea unui echilibru constructiv între obiectivele obligatorii la nivelul UE și specificitățile naționale astfel încât măsurile ce au început deja să fie adoptate de țara noastră și care vor continua să fie implementate să țină cont de condițiile naționale, resursele disponibile și necesitatea de a proteja populația vulnerabilă. Creșterea eficienței energetice va avea impact pozitiv asupra facturilor la energie pentru consumatori și ne va permite să inovăm și să dezvoltăm noi tehnologii cu consum redus de energie.
Revizuirea RED reprezintă o continuare a demersurilor deja demarate în privința creșterii ponderii energiei regenerabile în mixul energetic, prin creșterea ambiției la nivelul UE la 40%. România s-a angajat deja să dezvolte o cantitate suplimentară de 6,9 GW de energie regenerabilă până în 2030, fiind de interes inclusiv explorarea potențialului eolian din Marea Neagră. Noua revizuire a directivei prevede un rol cheie pentru dezvoltarea și utilizarea hidrogenului curat în transporturi, industrie, încălzire și răcire.
România are în vedere prin PNRR investiții noi în facilități de producere a hidrogenului prin electroliza apei de 100 MW care să producă cel puțin 10.000 tone/anual hidrogen în perspectiva anului 2026. Creșterea producției de energie din surse regenerabile și a hidrogenului curat vor contribui de asemenea la reducerea dependenței de importurile de energie și la reducerea prețului la energie pentru consumatori. Cele două directive revizuite adoptate la nivelul Consiliului urmează să intre în etapa de negocieri inter-instituționale.
România mizează pe un mix energetic echilibrat care include energia nucleară și gazul natural, pentru o perioadă de tranziție. Dezvoltarea producției indigene de gaz natural, avansarea proiectelor în domeniul nuclear și finalizarea infrastructurii de transport a gazelor aferente Coridorului Sudic și Transbalcanic, cuplat cu asigurarea de finanțare prin Fondul de Redresare și Reziliență în sprijinul proiectelor cu rol în securitatea energetică reprezintă elementele abordate de România în cadrul dezbaterii din a doua parte a reuniunii dedicată pregătirii pentru iarna următoare și rezilienței energetice.
Dezbaterea ministerială a vizat poziționarea statelor membre cu privire la criza energetică și identificarea de măsuri comune la nivelul UE.
Din perspectiva României, sunt importante 5 direcții strategice de acțiune pentru perioada următoare: (1) creșterea producției din surse interne într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic; (2) refacerea stocurilor de gaze pentru iarna următoare la un nivel de cel puțin 80%; (3) consolidarea infrastructurii pentru transportul și depozitarea gazului natural – finalizarea Coridorului Vertical (Grecia-Bulgaria-România) și utilizarea Coridorului Transbalcanic (Turcia, Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova); (4) operaționalizarea Platformei Energetice pentru achiziționarea în comun a gazelor naturale; (5) pe termen mediu și lung, optimizarea design-ului pieței de energie pentru a asigura un preț stabil și accesibil pentru consumatori.
România a început de curând valorificarea resurselor din Marea Neagră din perimetrele de adâncime redusă, cu potențial estimat la 1 miliard metrii cubi pe an ceea ce reprezintă aproximativ 10% din consumul de gaze al României. Prin preluarea integrală a participației Exxon Mobile, România are de asemenea în vedere demararea exploatării din perimetrul Neptun Deep, în perspectiva anului 2026.
Proiectele în domeniul nuclear continuă conform planificării stabilite, România anunțând de curând amplasamentul potențial al primului reactor modular de mici dimensiuni (SMR), la Doicești, județul Dâmbovița.
Pentru iarna viitoare, România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze, fiind importantă în acest sens și coordonarea cu grupul regional creat la Sofia ca parte a Platformei energetice comune a UE.
Pe termen lung, România susține în continuare optimizarea design-ului pieței de energie în scopul reducerii volatilității acesteia și asigurării unui preț accesibil la energie pentru populație, direcție stabilită inclusiv prin Concluziile Consiliului European din perioada 30-31 mai.